Numai jumătate din pacienţii care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) ajung la spital cu ambulanţa, deşi acesta este cel mai sigur şi mai rapid mod în care pacientul poate primi tratamentul necesar, a arătat miercuri, la Poiana Braşov, prof. dr. Natan Bornstein (The World Stroke Organization-WSO), făcând referire la statistica la nivel mondial.

Acesta a subliniat importanţa existenţei protocoalelor de prenotificare în cazul pacienţilor cu AVC, care funcţionează încă de pe ambulanţă şi care fac ca "medicii să aştepte pacientul la sosirea la unitatea de primiri urgenţe şi nu invers".

Prof. dr. Bornstein a menţionat rolul campaniilor de conştientizare şi prevenire a AVC.

"Când un pacient are o durere în piept ştie că e vorba de un atac de cord, toată lumea recunoaşte simptomele şi ştie că trebuie să cheme ambulanţa şi să ajungă cât mai repede la spital, altfel poate muri. Nu este la fel în cazul AVC. Oamenii neagă existenţa AVC, nu înţeleg simptomele. Nu există durere şi, de aceea, media are rolul de a educa publicul în legătură cu simptomele, să crească înţelegerea acestora şi să spună: cel mai bun lucru şi cel mai rapid mod de a ajunge la spital este cu ambulanţa, deoarece avantajul în acest caz este prenotificarea", afirmă medicul specialist.

Totodată, acesta a spus că România a făcut un progres semnificativ în domeniul înţelegerii AVC.

"S-a făcut un progres semnificativ, cu sprijinul profesorului Mureşanu (n.r.- Dafin Mureşanu), al profesorului Băjenaru (n.r. Ovidiu Băjenaru), al dr. Cristina Tiu, iar la întâlnirea de la Cluj, la care a participat şi doamna ministru al Sănătăţii (n.r. - Sorina Pintea), a fost foarte impresionant să vedem dorinţa de a înţelege AVC. Până nu de mult, AVC a fost tratat cu nihilism. Cui îi pasă de AVC? Nu putem face nimic, nu putem schimba soarta pacientului cu AVC. Acum este total diferit. Oamenii şi autorităţile din domeniul sănătăţii înţeleg acum importanţa AVC şi acum putem salva creierul pacientului cu AVC", a afirmat prof. Bornstein.

Profesorul israelian a menţionat, totodată, că trendul la nivel mondial în ceea ce priveşte recuperarea după AVC este ca aceasta să se întâmple acasă, în familie, în comunitate.

"Din ce în ce mai mulţi oameni pot beneficia de recuperare acasă, ei nu au nevoie de mari centre de reabilitare. Din păcate, 10% dintre pacienţi mor în prezent, iar 25-30% încă mai au nevoie de spitalizare sau de centre de reabilitare. Datorită noilor tratamente, vom putea să-i trimitem să se reabiliteze acasă. În câţiva ani, cea mai mai mare parte a neuroreabilitării va avea loc în comunitate, iar guvernele, ministerele sănătăţii, trebuie să asigure mai multe facilităţi în acest sens în comunităţi şi nu în mari centre de recuperare", a afirmat prof.dr. Bornstein.

Cadre didactice universitare, medici primari, specialişti sau rezidenţi, din 19 ţări din Europa şi alte trei continente se reunesc, zilele acestea, la Poiana Braşov, în cadrul a trei evenimente - 9th European Teaching Course on Neurorehabilitation ( 6-7 iulie), 14th International Summer School of Neurology (8-10 iulie) şi 3th EAN Task Force on Rare Neurologic Diseases Teaching Course (11-12 iulie) - se derulează sub egida Fundaţiei Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR), Institutul RoNeuro, Centru de Cercetare şi Diagnostic din Cluj-Napoca şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Natan Bornstein, vicepreşedinte al The World Stroke Organization (WSO), prof. dr. Dafin Mureşanu, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, preşedinte al SSNN şi al EFNR şi membru corespondent al Academiei Române şi prof. dr. Ovidiu Bajenaru - Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, de asemenea, membru corespondent al Academiei Române. AGERPRES / (A - autor: Diana Dumitru, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: youmed.it