Programul Naţional de Boli Cardiovasculare (gestionat de CNAS) nu are o reducere de fonduri în anul 2019, faţă de 2018, a precizat joi CNAS într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, în anul 2019 acest program beneficiază de un buget de 172 milioane lei, cu circa 8% mai mare faţă de cel de anul trecut - 159 milioane lei, iar pe baza acestui buget majorat se estimează că în acest an vor fi trataţi prin programul naţional aproximativ 36.000 de bolnavi, faţă de 33.690 anul trecut.

"Ca urmare a afirmaţiilor apărute public, conform cărora Ministerul Sănătăţii ar fi redus sau ar urma să reducă finanţarea destinată unora dintre pacienţii cu boli cardiovasculare, prin intermediul Programului Naţional dedicat, CNAS face următoarele precizări: Programul Naţional de Boli Cardiovasculare (care este gestionat de CNAS, nu de Ministerul Sănătăţii) nu are o reducere de fonduri în anul 2019, faţă de anul 2018. Din contră, în anul 2019 acest program beneficiază de un buget de 172 milioane lei, cu circa 8% mai mare faţă de cel de anul trecut - 159 milioane lei. Pe baza acestui buget majorat, se estimează că în acest an vor fi trataţi prin programul naţional aproximativ 36.000 de bolnavi, faţă de 33.690 în anul 2018", afirmă CNAS.

Totodată, conform CNAS, costul mediu este un indicator statistic care rezultă din activitatea raportată în anul precedent de unităţile sanitare prin care se derulează programul naţional şi poate varia în funcţie de complexitatea cazului tratat, de schemele terapeutice, materialele sanitare şi dispozitivele utilizate etc.

"Astfel, în centrele universitare, unde sunt tratate cazurile cele mai complexe, costurile pot fi mai mari faţă de unităţile sanitare din alte judeţe. Din considerentele menţionate anterior rezultă că indicatorul "cost mediu" nu este un cost fix, ci o medie a costurilor aferente tratării fiecărui bolnav inclus în program. În aceste condiţii, faptul că pentru unele proceduri din programul naţional unităţile sanitare au reuşit să scadă costul mediu înseamnă că din aceleaşi fonduri pot fi trataţi mai mulţi, nu mai puţini pacienţi. Menţionăm că în cadrul programului naţional de boli cardiovasculare achiziţionarea de dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice se face de fiecare unitate sanitară cu paturi prin care se desfăşoară programul, prin achiziţie publică, fiind deci exclusă posibilitatea "direcţionării sumelor în buzunarele unor firme abonate la bani publici"", se mai arată în comunicat.

În ceea ce priveşte partea de servicii medicale (internare în spital, intervenţie chirurgicală etc) CNAS precizează că aceasta se finanţează prin contractul de servicii medicale spitaliceşti încheiat de unitatea sanitară respectivă cu casa de asigurări de sănătate, la fel ca în cazul oricărei alte internări în spital, neexistând un motiv pentru care decontarea acestor internări ar trebui să beneficieze de un regim financiar special.

"În acest context, fundamentarea corectă a solicitărilor de creştere a finanţării pe bolnav în cadrul Programului Naţional de Boli Cardiovasculare este necesară pentru a avea certitudinea că banii sunt utilizaţi riguros în beneficiul pacienţilor", spun reprezentanţii CNAS.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a criticat, joi, "reducerea" de către Ministerul Sănătăţii a finanţării destinate unora dintre pacienţii cu boli cardiovasculare, prin intermediul programului naţional dedicat. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)