Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) doreşte ca autorităţile române să îşi asume responsabilitatea în ce priveşte menţiunile de sănătate de pe produse, astfel încât informaţiile transmise cumpărătorului să fie "corecte şi oneste", în conformitate cu registrul european în domeniu.

Dr. Gerald Flintoacă-Filip, secretar general al PRISA, a reamintit miercuri, în cadrul conferinţei "Food Supplements in the EU", că există o lege a suplimentelor alimentare, depusă la Parlament încă din 2012, şi că asociaţia pe care o reprezintă doreşte ca certificatul de notificare să devină nul în cazul în care nu se respectă menţiunile de sănătate pe eticheta produsului.

"Dorim ca autorităţile să îşi asume responsabilitatea pe partea de menţiuni de sănătate, pentru a putea fi rezolvată în acest fel problema menţiunilor de sănătate şi a mesajelor trimise către consumatori de către companii. La ora actuală, etichetele sunt pe propria răspundere puse pe piaţă. (...) Problema nu este ceea ce conţine produsul, compoziţia, pentru că lucrul acesta e verificat de către autorităţi. Problema este la menţiunile de sănătate, unde sunt toate informaţiile transmise către consumatori privind efectele pe care le are acel produs asupra sănătăţii. Acele efecte sunt clar stabilite prin Regulamentul 1924, aprobate la nivel european de către Comisia Europeană, după un aviz al Autorităţii Europene pentru siguranţa Alimentară. Legal, în UE, se pot folosi doar menţiunile de sănătate aprobate de către Comisia Europeană, prin regulamentul 432/2012. Există un registru european al menţiunilor de sănătate, care este public. (...) Prin verificarea acestora de către autorităţile române, verificând registrul respectiv şi informaţiile de pe eticheta produsului,se asigură că se transmite informaţia corectă şi onestă, aprobată la nivel european", a arătat Gerald Flintoacă-Filip, în cadrul unei declaraţii acordate presei.

El a precizat că nu există o menţiune de sănătate aprobată pentru probiotice şi că "din punct de vedere legal nu ar trebui să se folosească cuvântul probiotic pe teritoriul României, la ora actuală".

"Un alt subiect care e de interes pentru noi este partea de online pentru că, din nefericire, se întâmplă foarte multe lucruri pe partea de online şi nu este controlată corespunzător şi susţinem că atât ANPC, cât şi Ministerul Sănătăţii ar trebui să verifice, să se autosesizeze şi să rezolve partea de comunicări comerciale online, pentru că, din nefericire, dacă pe audio-vizual lucrurile s-au mai rezolvat în timp, la presiunea asociaţiilor, pe partea de online sunt încă multe probleme", a arătat el, în cadrul conferinţei.

Laszlo Attila, preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, a precizat că legea suplimentelor alimentare se află în dezbatere la Camera Deputaţilor din 2012, după ce a trecut de Senat şi că ar urma să aducă o serie de corelări ale legislaţiei româneşti cu cea europeană.

"Între timp, condiţiile au impus o serie de reglementări la nivelul de ordin ai miniştrilor sănătăţii, agriculturii, pentru a suplini această deficienţă legislativă şi pentru a nu ajunge într-o situaţie de vid legislativ. (...) S-au adus o serie de reglementări noi privind etichetarea, standardizarea, ce anume pot conţine, în ce condiţii pot fi comercializate şi ele trebuiau aduse la zi. A fost această tentativă în 2012. Din păcate, a stat în sertare atâţia ani. După şapte ani, sperăm să avem o formă adusă la zi", a spus el.

Pe de altă parte, senatorul a atras atenţia asupra faptului că pe rafturile magazinelor există alimente care conţin o serie de substanţe care depăşesc doza maximă utilizabilă în sistemul de sănătate.

"Apropo de reglementări şi de stabilirea cantităţilor maxime, nu vă ascund faptul că avem nişte probleme cât casa, enorme, nu neapărat în domeniul în care activaţi dvs, ci în produse care sunt declarate alimente. Deci avem alimente cu conţinut de produse hormonale. Avem alimente cu conţinut de substanţe a căror concentraţie şi cantitate este de trei ori mai mare decât cantitatea maximă admisă în sistemul de sănătate, pe rafturile magazinelor cu autoservire", a precizat el în cadrul conferinţei.

Într-o declaraţie acordată ulterior presei, senatorul a exemplificat cu cazul unor produse energizante şi a menţionat că au existat situaţii de infarct în cazul unor şoferi de camion care au consumat excesiv astfel de produse.

Gabriela Gârban, inspector INSP, a subliniat că suplimentele alimentare "completează dieta zilnică, optimizează sănătatea", dar că în cazul acestora nu sunt permise menţiuni privind vindecarea unor boli.

"Ceea ce vedeţi pe etichetă, că ar fi bun pentru boala cutare, cutare... toate astea sunt menţiuni de sănătate mincinoase, neadmise pentru suplimente. Din păcate, se fac reclame şi la televizor. Controlul ar trebui să fie mai strict", a spus ea.

Gârban a menţionat că Regulamentul european 178/2002 prevede că responsabilitatea privind compoziţia suplimentelor alimentare revine operatorilor, dar în noiembrie 2018 Comisia Europeană a recomandat să fie realizate şi analize de verificare. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)