Reprezentanţii Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID) au cerut joi soluţii rapide care să permită şi în România colectarea de plasmă umană în vederea producerii de imunoglobulină, subliniind că în cazul aplicării taxei clawback de la 1 ianuarie există riscul unei noi crize în domeniu.

"Pacienţii cu imunodeficienţe primare au suferit în ultimii ani din cauza lipsei de imunoglobulină. Din păcate, s-a ajuns şi în situaţia în care o pacientă şi-a pierdut viaţa, din lipsă de tratament, iar mulţi alţii au suferit complicaţii ireversibile. Imunoglobulina reprezintă un produs derivat din plasmă umană. România cred că este ultima ţară din Uniunea Europeană în care nu se colectează plasmă. În toate celelalte ţări s-a găsit o formă sau alta, măcar aceea a recuperării din donările de sânge, iar pacienţii noştri trăiesc în momentul acesta sub presiunea declanşării unei crize începând cu 1 ianuarie, întrucât încă nu se ştie dacă va fi reintrodusă sau nu taxa de clawback. (...) Din semnalele pe care le avem de la producători şi distribuitori, în cazul în care taxa de clawback va fi reinstaurată, îşi vor retrage din nou produsele de pe piaţă, ceea ce va pune din nou în pericol viaţa pacienţilor. Fără imunoglobulină pacienţii noştri mor", a declarat vicepreşedintele ARPID, Otilia Stângă, prezentă la conferinţa "COD ROŞU de sânge şi plasmă: o problemă cronică, cunoscută şi mereu uitată".

Otilia Stângă a subliniat că, în prezent, plasma recoltată în România se utilizează doar pentru pacienţii care au nevoie de plasmă integrală. Surplusul nu poate fi oferit fabricilor de fracţionare, din cauză că nu respectă normele europene. În acest sens, reprezentanta ARPID a subliniat importanţa investiţiilor în infrastructură, astfel încât plasma să fie colectată corespunzător.

"Singura soluţie pe termen lung este colectarea de plasmă umană, fie de către stat, fie de privat. Sunt mai multe variante. Noi vorbim de o criză românească, dar şi de o criză la nivel mondial. Necesarul de imunoglobulină va creşte în timp. (...) Singura soluţie pe termen lung, ca să dormim liniştiţi noaptea, ştiind că vom avea tratament şi luna viitoare, este aceea de a se recolta plasmă din România, urmând să se extragă ulterior imunoglobulină şi alte derivate", a spus ea.

Mihaela Bătăneanţ, medic primar pediatru, a explicat, la rândul său, că în România, în urma colectării de sânge, se utilizează cu precădere masa erocitrară şi cea trombocitară. Plasma se foloseşte doar în cazul traumatismelor, astfel că zeci de mii de litri ajung să fie aruncaţi anual, din cauza lipsei spaţiului de depozitare şi a faptului că această materie nu este controlată conform standardelor europene.

Ea a pledat pentru utilizarea plasmaferezei, o procedură medicală în cadrul căreia sângele donatorului este trecut printr-un aparat care separă prin centrifugare plasma, astfel încât celelalte componente sanguine sunt restituite donatorului.

"Colectarea de plasmă ar fi ceva nou pentru România şi presupune doar colectarea de plasmă, astfel încât omul să nu piardă sânge atunci când se realizează colectarea, ci doar o componentă a sângelui. Acest lucru va permite ca o persoană să doneze de mai multe ori, mult mai frecvent decât un donator de sânge. Dacă un donator de sânge are voie să doneze cel mai rapid la o lună după o donare, donatorul de plasmă poate să doneze şi de două ori pe săptămână. Diferenţa faţă de donarea de sânge este că la donatorii de plasmă trebuie prinse două aborduri venoase. Pe un abord va ieşi sângele, care va fi trecut printr-un aparat care va selecta doar plasma, iar elementele rămase se vor introduce înapoi, prin celălalt abord venos, în corpul bolnavului. În cazul donării de sânge este doar un abord venos. Tipul de desfăşurare a procedurii de donare de plasmă este un pic mai îndelungat decât în cazul donării de sânge", a menţionat ea.

Prezentă la eveniment, mama unui tânăr în vârstă de 21 de ani care face de patru ani tratament cu imunoglobulină a subliniat că sunt necesare măsuri urgente pentru a se evita o nouă criză în domeniu.

"Solicităm statului să rezolve cât mai rapid aceste probleme de legislaţie şi procedură privind modernizarea centrelor de transfuzii, astfel încât totul să se întâmple mult mai repede. Adică plasma să rămână în ţară, să fie colectată, trimisă spre fracţionare pentru imunoglobuline. În aşa fel vom avea siguranţa că tratamentul ne va fi administrat lunar, pentru că altfel intrăm iar în criză", a avertizat ea.

În cadrul conferinţei au fost prezentate şi datele unui sondaj CURS, conform căruia 33% dintre români au donat sânge cel puţin o dată, iar 77% sunt de acord cu un parteneriat public-privat pentru colectarea şi procesarea de plasmă umană. AGERPRES/(AS, A - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)