Accesul universal la vaccinuri şi vaccinare a fost tema unui workshop organizat la Cluj-Napoca, eveniment în cadrul căruia specialiştii au arătat că această modalitate de imunizare ajută, anual, la salvarea a trei milioane de vieţi şi previne 30 de boli infecţioase, arată un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, vaccinurile oferă protecţie nou-născuţilor, sugarilor, copiilor, dar şi adulţilor şi sunt esenţiale nu doar pentru sănătatea individului, dar şi pentru sănătatea publică şi pentru societate, prin prevenirea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de diferite boli infecţioase.

"Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o rată de vaccinare de 95% pentru a asigura protecţia populaţiei şi pentru a evita apariţia de epidemii de boli prevenibile prin vaccinare. În România, însă, rata de vaccinarea coboară până la 67% pentru unele dintre vaccinurile cuprinse în Programul Naţional de Vaccinare, iar acest fapt a determinat creşterea numărului de cazuri de îmbolnăviri şi de decese, cum este, spre exemplu, cazul rujeolei. Vaccinurile sunt produse sigure, sunt eficace şi contribuie direct la salvarea de vieţi prin prevenirea multor boli infecţioase care pot avea consecinţe severe asupra sănătăţii copilului sau a adultului. Un aspect deosebit de important, însă, este ca accesul la vaccinuri şi vaccinare să fie asigurat neîngrădit, astfel încât fiecare individ să poată beneficia de vaccinul necesar în etapa de viaţă în care se află", a declarat, potrivit comunicatului, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila.

La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a subliniat că situaţia accesului la vaccinuri este importantă pentru că existenţa acestora pe piaţă depinde de o bună colaborare între autorităţi şi producători, dar şi de o bună estimare a necesarului de vaccinuri pentru piaţa respectivă.

"Producţia unui vaccin poate dura între 3 şi 36 de luni, în funcţie de complexitatea vaccinului, deoarece vorbim de un produs biologic care este testat de sute de ori în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea înainte de a fi distribuit către populaţie. Astfel, un vaccin care intră astăzi în procesul de producţie va fi disponibil statelor care au nevoie de el, cel mai devreme, în 2020. Din cauza procesului lung de fabricaţie şi a unui deficit de capacitate de producţie de vaccinuri la nivel global, este necesar ca autorităţile din România să estimeze cât mai corect necesarul de vaccinuri şi să solicite producătorilor cantităţile necesare în timp util", a subliniat Dan Zaharescu.

Vaccinarea este, de asemenea, recomandată şi pacienţilor care suferă de anumite afecţiuni cronice şi pentru care o boală infecţioasă se poate dovedi fatală.

"Am discutat cu pacienţi care erau convinşi că starea lor de sănătate nu le permite să se vaccineze, când de fapt vaccinarea era indicată, deoarece organismul lor nu ar face faţă unei boli infecţioase. De cealaltă parte, sunt pacienţii care doresc să se vaccineze, dar nu se pot vaccina datorită lipsei de accesibilitate la vaccinuri. Viaţa lor depinde şi de sănătatea comunităţii din care fac parte, care este asigurată şi de acoperirea vaccinală. Vaccinurile sunt sigure, eficace şi salvează vieţi. Nu doar pe cele ale indivizilor care primesc vaccinul, dar şi pe ale tuturor celorlalţi, datorită beneficiilor imunizării de cohortă", a afirmat, la rândul său preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), Radu Gănescu.

Pe de altă parte, vaccinurile reprezintă şi un instrument important de luptă împotriva rezistenţei antimicrobiene. Acestea reduc rata bolilor infecţioase şi consumul de antibiotice necesare pentru tratamentul complicaţiilor, precum şi cantitatea de antibiotice administrate greşit pentru infecţii virale.

Evenimentul a fost organizat la Cluj-Napoca în urma unui parteneriat între Societatea Română de Microbiologie, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.

Înfiinţată în 1952, Societatea Română de Microbiologie este una dintre cele mai vechi societăţi medicale ştiinţifice din ţara noastră. Scopul acesteia constă în crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru toţi specialiştii din domeniul microbiologiei, bolilor infecţioase şi sănătăţii publice în vederea ridicării nivelului profesional şi ştiinţific al şcolii româneşti de medicină şi de microbiologie şi a îmbunătăţirii continue a cercetării şi practicii medicale.

Societatea Română de Microbiologie desfăşoară numeroase activităţi de educaţie medicală, dar şi de informare şi de educaţie despre sănătate pentru publicul larg. Conferinţele naţionale de microbiologie şi epidemiologie (în parteneriat cu Societatea Română de Epidemiologie) şi Conferinţa naţională RoVaccin reunesc anual circa 1.000 de participanţi din numeroase specialităţi medicale, dar şi din rândul organizaţiilor societăţii civile cu preocupări în domeniu. AGERPRES/(AS - autor: Elena Stanciu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)