Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a tras "un semnal de alarmă" cu privire la taxa de clawback, pe care o consideră "total injustă şi nesustenabilă" pentru producătorii de medicamente generice din România, precum şi la lipsa de predictibilitate a taxei şi de transparenţă a datelor comunicate de către CNAS.

Potrivit unui comunicat de presă, APMGR recomandă Ministerului Sănătăţii şi CNAS să încurajeze creşterea prescrierii medicamentelor generice şi biosimilare, aspect ce va conduce la optimizarea bugetară, o administrare "mai bună" a fondurilor statului alocate decontării medicamentelor pe bază de prescripţie, creşterea accesului pacienţilor la tratamente, precum şi finanţarea inovaţiei, programelor sau a proiectelor de prevenţie.

"De exemplu, doar medicamentele oncologice biosimilare pe bază de substanţă activă trastuzumab şi rituximab ar aduce o optimizare bugetară de 13 milioane de Euro, la care se poate adăuga diminuarea preţurilor ce decurge din practica curentă a procesului de licitaţie. În contextul unei asemenea optimizări bugetare, rata clawback ar putea scădea, iar autorităţile de sănătate ar putea finanţa programe şi tratamente noi. Această taxă a afectat încă de acum 9 ani, când a fost implementată, activitatea fabricilor de medicamente generice din România, 18 în total, ducând la disponibilizarea personalului care lucra în fabrici. Medicamentele accesibile ca preţ sunt cele mai vulnerabile la această taxă, iar efectul taxei clawback asupra acestora este chiar dispariţia lor de pe piaţă, făcând accesul pacienţilor la medicamente foarte dificil sau imposibil", afirmă APMGR.

Potrivit sursei citate, de-a lungul timpului taxa clawback "a fluctuat semnificativ", făcând din aceasta "cea mai instabilă" sarcină fiscală din România.

"Deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă pentru medicamente generice suportă un procent de clawback în creştere, deşi nu au contribuit în aceeaşi măsură la creşterea consumului. Bugetul dedicat medicamentelor a fost indexat cu inflaţia aferentă anilor 2013-2017, cu 5,28%, la 1,595 miliarde de lei pe trimestru, începând cu trimestrul patru al anului 2018, o creştere insuficientă pentru a susţine creşterea de consum generată de medicamentele noi introduse pe listă", se arată în comunicat.

În opinia producătorilor de generice, introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback "nu ar afecta în niciun fel" colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat, însă "ar asigura o distribuţie echitabilă" a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru medicamente.

"Dacă se doreşte sustenabiliatea medicamentelor generice la preţuri accesibile în România, clawbackul diferenţiat ar trebui să fie una dintre măsurile care trebuie luate imediat în sectorul farmaceutic, iar în acest sens există o propunere legislativă care a trecut de Senat şi de Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor cu aviz pozitiv în anul 2014, dar care încă este pe agenda Comisiei buget-finanţe din Camera Deputaţilor pentru avizare. (...) Cu excepţia Greciei şi României, toate statele membre UE sprijină industria locală de medicamente generice, aceştia din urmă plătind fie deloc, fie un procent de până în 5% pentru claw-back/payback", subliniază sursa citată.

Astfel, în vederea optimizării bugetare, a unui acces crescut al pacienţilor la tratamente, APMGR recomandă Ministerului Sănătăţii şi CNAS să susţină creşterea prescrierii de medicamente generice şi biosimilare, includerea în Protocoalele Terapeutice a biosimilarelor imediat ce au apărut pe piaţă, cât şi în sistemul de achiziţii publice. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)