Teste rapide şi consumabile necesare vor fi oferite pacienţilor care apelează la secţiile clinice ale Institutului Clinic Fundeni, Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie "Octavian Fodor" Cluj-Napoca, Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi şi la Clinica de Gastroenterologie şi Hepatologie Timişoara, în cadrul unui proiect integrat de testare-diagnostic-tratament pentru subiecţii cu risc crescut de hepatită C.

Proiectul integrat de testare-diagnostic-tratament pentru subiecţii cu risc crescut de hepatită C care se adresează unităţilor medicale din România, "HepC Awareness-Linkage to care-Epidemiological-Research-Treatment" (HepC A.L.E.R.T.), are ca obiectiv principal punerea în practică la nivel instituţional în România a Strategiei Globale de Sănătate de Eliminare a Hepatitelor Virale ca ameninţare pentru starea de sănătate a populaţiei până în anul 2030. În acest sens, vor fi oferite teste rapide şi consumabilele necesare pentru ca orice pacient care accesează secţiile clinice ale spitalelor menţionate să poată fi testat, iar pacienţii depistaţi ca infectaţi cu VHC să fie imediat evaluaţi şi trataţi, se arată într-un comunicat de presă al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie (SRGH) remis, luni, presei.

Proiectul este dezvoltat de (SRGH), în parteneriat cu Institutul Clinic Fundeni şi Centrele de Gastroenterologie şi Hepatologie din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Romanian Association for Liver Diseases (RoALD) şi Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (APAH).

Potrivit sursei citate, proiectul îşi propune asigurarea accesului larg al populaţiei la testarea rapidă şi gratuită, precum şi accesul imediat la tratament al persoanelor depistate ca infectate cu VHC din regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Centru, Vest şi Nord-Vest.

Proiectul se derulează în contextul în care România are cea mai mare prevalenţă a infecţiei VHC din Europa (2,5%), cu peste 550.000 de persoane viremice.

"Ca urmare a caracterului asimptomatic al infecţiei, majoritatea pacienţilor infectaţi nu au cunoştinţă despre statusul lor VHC+; mai puţin de 5% dintre persoanele infectate sunt diagnosticate şi numai 1% dintre ele primesc tratament anual în lume (în România, la sfârşitul anului 2015, rata de diagnostic era de 10-20%, iar rata de tratament de aproximativ 2%)", afirmă aceeaşi sursă.

Infecţia cu VHC se asociază cu o remarcabilă morbi-mortalitate de cauză hepatică (VHC determină 70% din hepatitele cronice, 45% din cirozele hepatice, 70% din cazurile de hepatocarcinom şi 40-50% din indicaţiile de transplant hepatic în lume) şi extrahepatică (afecţiuni metabolice, vasculita crioglobulinemică, limfom etc.). Circa 350.000-500.000 de persoane mor anual ca urmare a consecinţelor tardive ale infecţiei cu VHC. Impactul economic (costuri directe şi indirecte, individuale şi sociale) şi riscul de diseminare al infecţiei cresc suplimentar povara bolii la nivelul comunităţii.

Progresele remarcabile în tratamentul hepatitei C din ultimii ani au condus la dezvoltarea unor regimuri terapeutice cu eficacitate de 95-100% în eradicarea infecţiei, deschizând drumul unei strategii globale de eliminare a infecţiei cu VHC.

Prin acţiuni integrate de conştientizare, testare şi acces la terapie, OMS defineşte obiectivele specifice ale acestei strategii: reducerea incidenţei infecţiilor virale hepatitice cu 90%, diagnosticul a 90% din persoanele infectate, accesul la tratament a 80% din persoanele diagnosticate şi eligibile şi reducerea cu 65% a mortalităţii din cauză hepatică. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)