Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, la propunerea Ministerului Sănătăţii, o hotărâre care prevede înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene, structură ce are ca scop elaborarea şi monitorizarea activităţii de aplicare a strategiei naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor, limitarea creşterii rezistenţei microbiene la antibiotice a populaţiei şi animalelor şi prevenirea răspândirii microorganismelor rezistente.

Potrivit unui comunicat de presă al MS, colaborarea între domeniile sănătăţii umane, veterinare şi creşterea animalelor va fi realizată în cadrul acestui comitet interministerial, care va avea responsabilitatea elaborării şi actualizării strategiei naţionale şi a planului naţional de acţiune pentru combaterea rezistenţei la antibiotice.

"Rezistenţa microbiană la antibiotic este o preocupare la nivelul statelor europene şi chiar mondial. În România, până acum, au fost parcurşi foarte puţini paşi către controlul rezistenţei microbiene. Trebuie să identificăm cauzele care generează fenomenul antibiorezistenţei şi obstacolele pe care trebuie să le depăşim printr-un program de acţiune naţional destinat combaterii fenomenului", a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, citată în comunicatul de presă.

Comitetul va fi coordonat de Ministerul Sănătăţii şi va avea în componenţă: Consiliul de conducere, care va avea rolul de a asigura colaborarea între structurile reprezentate în Consiliu, Grupul de experţi, alcătuit din 15 membri, care vor elabora recomandări Consiliului de conducere în vederea măsurilor necesare în domeniile de intervenţie vizate de această structură.

Secretariatul tehnic va fi asigurat de către Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerul Sănătăţii.

Consiliul de conducere al CNLRA este format din reprezentanţi ai următoarelor autorităţi centrale: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Cercetării şi Inovării, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, menţionează sursa citată.

De asemenea, cu statut de invitat, la întâlnirile CNLRA pot participa reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România, Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Veterinari din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România, reprezentanţi ai altor organizaţii profesionale medicale umane şi veterinare, reprezentanţi ai ONG-urilor şi asociaţiilor de pacienţi.

Activitatea CNLRA va genera măsuri şi recomandări pentru: prevenirea extinderii rezistenţei microorganismelor la antimicrobiene, prin utilizarea raţională a antibioticelor în scopul limitării transmiterii germenilor multirezistenţi la antibiotice, optimizarea utilizării antibioticelor în medicina umană şi în medicina veterinară, utilizând şi datele locale/naţionale privind rezistenţa microbiană, diseminarea informaţiilor privind apariţia variaţiilor în rezistenţa antimicrobiană notificate de către clinicile şi laboratoarele de microbiologie de referinţă prin aplicarea recomandărilor ghidurilor terapeutice şi emiterea unor recomandări instituţiilor de profil privind tematica necesară pentru formarea personalului medical din domeniul uman şi veterinar privind utilizarea judicioasă a antibioticelor, testarea rezistenţei la antibiotice şi raportarea rezistenţei la antibiotice şi comunicarea în domeniul rezistenţei microorganismelor la antimicrobiene.

CNLRA va genera măsuri şi recomandări privind activităţi pentru informarea publicului larg despre utilizarea judicioasă a antibioticelor şi despre riscurile legate de utilizarea necorespunzătoare a acestora, orientarea cercetării medicale spre rezolvarea problemelor de sănătate publică aferente rezistenţei la antimicrobiene şi încurajarea cooperării internaţionale în domeniul rezistenţei la antimicrobiene. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)