Fumatul afectează negativ răspunsul la tratament în cazul persoanelor care prezintă o afecţiune medicală sau psihiatrică, crescând riscul de recidivă, recădere sau lipsă de aderenţă terapeutică, afirmă dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru în cadrul Spitalului Militar ''Carol Davila''.

El atrage atenţia că, potrivit studiilor, fumatul este un obicei întâlnit la 25% dintre adulţii care trăiesc în România, iar 82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani.

''Acest lucru este deosebit de îngrijorător, în special coroborat cu datele provenite din studii epidemiologice de mare anvergură care au arătat că mortalitatea la fumători este de 2-3 ori mai mare decât la persoanele care nu au fumat niciodată. În cazul persoanelor care prezintă o afecţiune medicală sau psihiatrică, fumatul afectează negativ răspunsul la tratament, crescând riscul de recidivă, recădere, lipsă de aderenţă terapeutică etc. Deşi aproape 90% dintre cei care au dorit să renunţe la fumat au reuşit acest lucru fără ajutor de specialitate, trebuie avută în vedere rata mare de recădere în cadrul dependenţei de nicotină, în special dacă nu au fost înlăturaţi factorii care au menţinut comportamentul adictiv'', arată medicul.

Dr. Vasiliu subliniază importanţa consilierii persoanelor dependente de nicotină în vederea renunţării la fumat şi susţinerea acestora pe durata fazei de discontinuare.

''Oprirea fumatului se poate însoţi de simptome precum variaţii de dispoziţie, insomnie, senzaţie de greaţă, dificultăţi de concentrare şi creştere în greutate. Aceste simptome pot îngrijora persoana care se află în faza de reducere sau oprire a fumatului şi pot conduce la persistenţa comportamentului-problemă. Consilierea psihologică în această etapă vizează asigurarea persoanelor că simptomele de sevraj sunt pasagere, stabilirea unui plan de discontinuare a fumatului cu termene fixe, oferirea de materiale cu rol educativ privind problema consumului de nicotină, stabilirea unor şedinţe de psihoterapie de grup şi interviu motivaţional pentru creşterea dorinţei de schimbare a comportamentului într-un mod non-confruntativ, non-culpabilizant. Consilierea psihologică se adresează şi posibilelor cauze ale consumului de nicotină, de exemplu fumatul ca metodă de relaxare, ori asocierea reflexă cu utilizarea altor substanţe care au potenţial adictiv - cafeaua, alcoolul etc'', detaliază medicul.

Terapia farmacologică, mai spune el, cuprinde metode de înlocuire a ţigărilor cu diferite preparate - plasturi cu nicotină, inhalator cu nicotină, vareniclină şi bupropionul.

Produsele farmaceutice se administrează pe o durată fixă, descrescător, după o anumită schemă fixată de medicul curant.

''Metodele de tratament menţionate se pot combina, în funcţie de particularităţile fiecărei persoane, iar psihoterapia trebuie adăugată farmacoterapiei pentru a permite obţinerea unor rezultate optime şi de durată. Referitor la produsele care conţin nicotină, cele mai cunoscute sunt plasturii cu această substanţă, care o eliberează lent, în 16 sau 24 de ore (pentru fumătorii moderaţi, respectiv pentru marii fumători), bomboanele şi guma cu nicotină (care au 2 mg sau 4 mg nicotină), spray-ul nazal şi inhalatorul cu nicotină (pentru formele mai severe de dependenţă). Aceste produse se administrează pe o durată fixă, descrescător, după o anumită schemă fixată de medicul curant, iar alegerea tipului de produs se face în funcţie de severitatea dependenţei, comorbidităţile pacientului (afecţiunile prezente simultan - n.r.) şi preferinţa acestuia", mai arată dr. Vasiliu.

Referindu-se la ţigara electronică, el susţine că utilizarea acesteia nu este încurajată întrucât nu au fost demonstrate efecte clare de reducere a fumatului pe grupuri semnificative de persoane cu dependenţă de nicotină.

''Vareniclina este un medicament specific pentru dependenţa de nicotină şi trebuie administrat doar după recomandarea medicului specialist, având un anumit regim de creştere a dozelor şi de monitorizare a efectului terapeutic. Vareniclina reduce dorinţa persoanei de a fuma şi scade plăcerea resimţită de aceasta în urma consumului de nicotină. Bupropionul este un antidepresiv care atenuează şi efectul stimulant al nicotinei asupra receptorilor specifici. Acest medicament este administrat doar cu recomandare medicală şi necesită monitorizarea administrării sale, prin controale periodice la specialist. Alte substanţe studiate pentru terapia dependenţei de nicotină sunt mecamilamina, nortriptilina, clonidina şi inhibitorii de monoaminoxidază, dar ei fie nu sunt disponibili în ţara noastră, fie nu au o eficacitate dovedită pentru această indicaţie. În studiu se află şi un vaccin împotriva nicotinei, care are ca scop înlăturarea dependenţei fizice de această substanţă'', adaugă dr. Octavian Vasiliu. AGERPRES/(AS - autor: Cristina Tatu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: scumc.ro