Schengen/ Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă, afirmă Comisia Europeană

Comisia Europeană nu a fost încă notificată cu privire la nicio reintroducere a controalelor la frontierele interne din partea Bulgariei şi a României, a declarat executivul comunitar, după ce guvernul bulgar a anunţat miercuri suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la graniţele cu România şi Grecia, în urma intrării depline a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, precum şi adoptarea unei decizii de introducere a controalelor temporare la frontiera cu România.
''În conformitate cu decizia Consiliului din 12 decembrie 2024, controalele la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România vor fi eliminate începând cu 1 ianuarie 2025. Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă. Este o decizie a statului membru în cauză. Comisia nu a fost încă notificată cu privire la nici o reintroducere a acestor controale din partea acestor state membre'', a precizat vineri Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
Codul frontierelor Schengen (SBC) prevede că statele membre au posibilitatea de a reintroduce temporar controlul la frontierele interne în cazul unei ameninţări grave pentru securitatea internă sau pentru normele publice. Reintroducerea controlului la frontierele interne trebuie să fie aplicată ca măsură de ultimă instanţă, în situaţii excepţionale, şi trebuie să respecte principiul proporţionalităţii.
Durata unei reintroduceri temporare a controlului la frontierele interne este limitată, în funcţie de baza juridică invocată de statul membru ce introduce un astfel de control frontalier.
Amploarea şi durata controlului frontalier reintrodus ar trebui să fie limitate la minimul necesar pentru a răspunde ameninţării în cauză. Reintroducerea controalelor la frontiera internă ar trebui utilizată doar ca o măsură de ultimă instanţă.
Reintroducerea controlului frontalier este o decizie ce îi revine fiecărui stat membru. Comisia Europeană poate emite o opinie cu privire la necesitatea măsurii şi la proporţionalitatea sa, dar nu se poate opune prin veto deciziei unui stat membru de a reintroduce controlul frontalier.
Controale frontaliere reintroduse temporar care sunt în vigoare
În prezent, nouă state din spaţiul Schengen au în vigoare controale frontaliere reintroduse temporar, în legătură cu care Comisia Europeană a fost notificată:
Germania a reintrodus temporar controale frontaliere până la 15 martie 2025, la graniţele cu:
- Polonia, Elveţia, Cehia (ameninţări grave pentru securitatea şi ordinea publică, implicate de nivelurile ridicate continue de migraţie ilegală şi traficul de migranţi, precum şi de presiunea asupra sistemului de primire a azilanţilor; impactul situaţiei securităţii globale, printre care războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu, asupra securităţii şi migraţiei);
- Austria (riscuri de securitate asociate cu migraţia ilegală care sporesc ameninţările grave pentru ordinea şi securitatea publică, implicate de situaţia deja tensionată a primirii refugiaţilor, şi creşterea potenţială a presiunii migraţioniste la frontierele externe ale UE din cauza evoluţiilor din Afganistan, Turcia şi Siria, precum şi a activităţilor de traficare, a războiului de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi a situaţiei securităţii din Orientul Mijlociu exacerbată de grupări teroriste);
- Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Danemarca (riscuri de securitate legate de migraţia ilegală la frontierele externe ale UE, ce continuă să conducă la niveluri crescute ale intrărilor ilegale, sporind situaţia deja tensionată a găzduirii refugiaţilor, în special în contextul primirii de cetăţeni ucraineni).
Austria a reintrodus controale frontaliere la graniţele cu:
- Ungaria şi Slovenia (terestre) până la 11 mai 2025 (niveluri ridicate continue de migraţie ilegală şi o creştere a activităţilor de traficare la frontiera sudică a Austriei, presiune disproporţionată pe sistemul austriac de primire a azilanţilor, riscuri de securitate rezultate din evoluţiile securităţii globale în Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi ameninţarea teroristă în Uniunea Europeană);
- Slovacia (terestru) şi Republica Cehă (toate) până la 15 aprilie 2025 (riscuri asociate cu migraţia ilegală, precum cea prin ruta balcanică, presiunea migraţionistă în zona prefrontalieră, precum şi situaţia dificilă a sistemului de primire a azilanţilor şi a serviciilor de bază, războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi situaţia securităţii în Orientul Mijlociu agravată de grupări teroriste).
Franţa a reintrodus controale frontaliere până la 30 aprilie 2025 la graniţele cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Italia şi Spania (ameninţări grave pentru ordinea şi normele publice şi pentru securitatea internă, implicate de activităţi teroriste de nivel înalt, creşterea prezenţei reţelelor infracţionale ce facilitează migraţia ilegală, fluxuri de migraţie ce riscă să fie infiltrate de indivizi radicalizaţi, precum şi treceri ilegale ale frontierei în Canalul Mânecii şi Marea Nordului, alături de creşterea violenţei în rândul migranţilor, în special în zone de pe coasta nordică precum Dunquerque şi Calais, conducând la situaţii periculoase şi tensionate ce implică atât migranţi, cât şi forţe de ordine).
Slovenia a reintrodus controale frontaliere până la 21 iunie 2025 la graniţele terestre cu Croaţia şi Ungaria (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente legate de terorism şi infracţionalitate organizată, printre care trafic de arme, riscul de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii via Balcanii Occidentali, şi islamişti radicalizaţi ce pot intra în oraşe europene în timpul sezonului de vacanţă, precum şi ameninţări hibride dinspre Federaţia Rusă, agresiunea continuă rusă contra Ucrainei, încercări ale unor cetăţeni ruşi de a intra ilegal în Slovenia).
Italia a reintrodus controale frontaliere până la 18 iunie 2025 la graniţa terestră cu Slovenia (ameninţarea continuă de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii de-a lungul rutei mediterane şi rutei balcanice, crizele actuale din Europa de Est şi Orientul Mijlociu, presiuni migraţioniste în creştere şi riscul de infiltrare teroristă, riscul de acţiuni violente contra cetăţenilor israelieni şi riscuri de securitate ridicate, asociate cu Jubileul Universal al Bisericii Catolice).
Olanda a reintrodus controale frontaliere până la 8 iunie 2025 la graniţele terestre şi aeriene cu Belgia şi Germania (nivel ridicat de migraţie ilegală, trafic de migranţi şi flux substanţial de migraţie secundară; presiune cumulată şi ridicată asupra sistemului de migraţie, în special pentru primirea azilanţilor; creşterea incidentelor penale la centrele de primire).
Norvegia a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne (ameninţare generală îndreptată spre sectorul energetic, ameninţări de sabotaj din partea serviciilor de informaţii ruse, porturi cu legături cu feribotul către zona Schengen).
Danemarca a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne, cu excepţia graniţei aeriene cu Germania (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente continue legate de terorism şi infracţionalitatea organizată, precum şi de agresiunea Rusiei contra Ucrainei, de tentative ruse de spionaj şi de acte de sabotaj fizic din partea unor indivizi cu legături cu Rusia, alături de impactul conflictelor militare din Orientul Mijlociu şi conflictele din Africa ce sporesc presiunea migraţionistă, intrările ilegale şi riscul de infiltrare din partea unor indivizi radicalizaţi).
Suedia a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente recente legate de terorism şi infracţiuni grave asociate cu un conflict armat în mediul infracţional legate de bande). AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ministrul Daniel David, la Chișinău:Vom susține proiectele comune și ne vom sprijini reciproc pe calea dezvoltării științei
România va continua să susțină proiectele și programele în domeniul educației și cercetării implementate în Republica Moldova, a declarat sâmbătă ministrul român al educației și cercetării, Daniel David, aflat în vizită la Chișinău. Mesajul a fost transmis de ministrul român în timpul unei confer
Italia: Vasile Frumuzache, ucigașul celor două prostituate românce, suspectat de a fi criminal în serie
Românul Vasile Frumuzache, agent de securitate în Toscana, ar putea fi responsabil pentru moartea mai multor persoane, în afara celor două lucrătoare sexuale românce a căror ucidere a recunoscut-o, au declarat polițiștii după ce au percheziționat apartamentul său vineri, transmite agenția italiană de știri ANSA. Poliția italiană
Italia: Românul arestat pentru o crimă violentă recunoaște că a mai ucis o femeie
Un român de 32 de ani, arestat deja pentru uciderea unei prostituate române în această săptămână, a recunoscut joi că a mai ucis o prostituată din țara sa, în august anul trecut, relatează agenția italiană de știri ANSA. Prima femeie a dispărut din Montecatini Terme, o stațiune din nordul Toscaniei, pe 1 august an
Andrew Tate își poate păstra cetățenia statului Vanuatu
Influencerul Andrew Tate își va putea păstra cetățenia statului Vanuatu, pe care a obținut-o printr-o 'viză de aur', a precizat joi un reprezentant al guvernului din acest stat oceanic, relatează agenția agenția EFE. 'Conform evidențelor, în momentul în care i-a fost acordată cetățenia lui Tate, Interpolul și Regatul Unit au autor
Distrugerea salinei Praid din România este un 'simbol european' (președintele parlamentului ungar)
Distrugerea salinei Praid din România este un 'simbol european', a afirmat joi președintele parlamentului ungar, Laszlo Kover, la reuniunea Forumului reprezentanților maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) care are loc la Budapesta, a consemnat MTI. 'Munca a 2000 de ani a fost distrusă la Praid în doar două zile', a spus Kover. 'E
Italia: Un român a recunoscut că a ucis și decapitat o femeie din țara sa, despre care spune că îl șantaja
Un bărbat în vârstă de 32 de ani a mărturisit că a ucis-o pe Maria Denisa Adas Păun, o româncă în vârstă de 30 de ani al cărui trup decapitat a fost găsit miercuri în apropierea unei ferme abandonate din Montecatini Terme, în provincia toscană Pistoia, relatează joi agenția italiană ANSA. Suspectul, un
Ungaria: Neglijența umană, 'în mod clar' la originea dezastrului de la salina Praid (șeful de cabinet al lui Orban)
Neglijența umană se află 'în mod clar' la originea dezastrului de la salina Praid din România, a declarat Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, într-un briefing de presă guvernamental miercuri, ocazie cu care a afirmat că executivul de la Budapesta pune la dispoziție tot ajutorul posibil, transmite MTI. &
După alegerile parlamentare din R. Moldova, Rusia speră să desfășoare 10.000 de soldați în Transnistria (premierul moldovean)
Rusia intenționează să instaleze la Chișinău un guvern care să-i fie favorabil și care să-i permită să aducă 10.000 de soldați în regiunea transnistreană, la frontiera cu Ucraina, a declarat miercuri premierul Dorin Recean pentru Financial Times, potrivit portalului Deschide.md. Moscova are în prezent un număr redus de militari în Transnistri
Eveniment dedicat operei enesciene - joi, la Institutul Cultural Român de la Londra
Evenimentul 'Enescu 70', care aduce în prim-plan capodopera lirică 'Oedipe', singura operă a marelui compozitor, este organizat, joi, de Institutul Cultural Român de la Londra, în parteneriat cu Opera Națională București, informează un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Anul 2025 marchează șapte decenii de la dispariția l
Viktor Orban l-a primit pe președintele CJ Harghita pentru a discuta despre situația de la salina Praid
Prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a întâlnit miercuri, la Budapesta, cu președintele Consiliului Județean Harghita, Botond Barna Biro, cu care a discutat despre situația de la salina Praid, inundată de apele pârâului Corund pe fondul precipitațiilor abundente din ultima perioadă, transmite agenția de presă MTI. Potrivit imaginilor vid
SUA: Un cetățean român pledează 'vinovat' de apeluri false la urgențe și amenințări cu bombă vizând înalți oficiali
Un cetățean român a pledat 'vinovat' de participare la o îndelungată serie de apeluri false la urgențe și amenințări cu bombă care au vizat ani la rând legislatori americani, responsabili ai forțelor de ordine și oficiali guvernamentali, a anunțat luni Departamentul de Justiție al SUA, citat de Reuters. Departamentul
Zelenski: Îi mulțumesc lui Nicușor Dan pentru asigurarea că #Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni omologului său român Nicușor Dan, în cadrul unei întâlniri la Vilnius, pentru 'asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României', se arată într-o postare de pe Facebook a liderului de la Kiev. 'Îi mulțumesc lui Nicușor Dan pentr
Statul olandez, pregătit să plătească 5,7 milioane de euro despăgubire pentru furtul artefactelor dacice
Guvernul olandez a constituit un provizion de 5,7 milioane de euro pentru plata unei eventuale despăgubiri după furtul artefactelor dacice expuse la Muzeul Drents din Assen, a anunțat vineri Ministerul olandez al Culturii, potrivit AFP. Provizionul a fost constituit în baza regimului de asigurări care prevede că statul olandez garantează
Președintele Ungariei va participa la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc și va merge și la Praid pentru a inspecta situația și a livra ajutor
Președintele ungar Tamas Sulyok va participa săptămâna viitoare la liturghia de Rusalii la Șumuleu Ciuc, în centrul României, înainte de a merge în vizită la Praid pentru a inspecta situația și a livra ajutor prin intermediul Organizației de ajutor ecumenic din Ungaria (Okumenikus Segelyszervezet Magyarorszag, OSM), informează vineri MTI
#Ucraina spune că drone rusești au lovit orașul port Izmail de lângă România
Forțele ruse au lansat un atac cu drone kamikaze în noaptea de joi spre vineri asupra Ucrainei, care a vizat între altele orașul port Izmail, de lângă granița cu România, țară membră a NATO, au declarat vineri oficiali ucraineni, citați de Reuters. Izmail, cel mai mare port al Ucrainei de la Dunăre, are un rol important