Schengen/ Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă, afirmă Comisia Europeană
Comisia Europeană nu a fost încă notificată cu privire la nicio reintroducere a controalelor la frontierele interne din partea Bulgariei şi a României, a declarat executivul comunitar, după ce guvernul bulgar a anunţat miercuri suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la graniţele cu România şi Grecia, în urma intrării depline a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, precum şi adoptarea unei decizii de introducere a controalelor temporare la frontiera cu România.
''În conformitate cu decizia Consiliului din 12 decembrie 2024, controalele la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România vor fi eliminate începând cu 1 ianuarie 2025. Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă. Este o decizie a statului membru în cauză. Comisia nu a fost încă notificată cu privire la nici o reintroducere a acestor controale din partea acestor state membre'', a precizat vineri Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
Codul frontierelor Schengen (SBC) prevede că statele membre au posibilitatea de a reintroduce temporar controlul la frontierele interne în cazul unei ameninţări grave pentru securitatea internă sau pentru normele publice. Reintroducerea controlului la frontierele interne trebuie să fie aplicată ca măsură de ultimă instanţă, în situaţii excepţionale, şi trebuie să respecte principiul proporţionalităţii.
Durata unei reintroduceri temporare a controlului la frontierele interne este limitată, în funcţie de baza juridică invocată de statul membru ce introduce un astfel de control frontalier.
Amploarea şi durata controlului frontalier reintrodus ar trebui să fie limitate la minimul necesar pentru a răspunde ameninţării în cauză. Reintroducerea controalelor la frontiera internă ar trebui utilizată doar ca o măsură de ultimă instanţă.
Reintroducerea controlului frontalier este o decizie ce îi revine fiecărui stat membru. Comisia Europeană poate emite o opinie cu privire la necesitatea măsurii şi la proporţionalitatea sa, dar nu se poate opune prin veto deciziei unui stat membru de a reintroduce controlul frontalier.
Controale frontaliere reintroduse temporar care sunt în vigoare
În prezent, nouă state din spaţiul Schengen au în vigoare controale frontaliere reintroduse temporar, în legătură cu care Comisia Europeană a fost notificată:
Germania a reintrodus temporar controale frontaliere până la 15 martie 2025, la graniţele cu:
- Polonia, Elveţia, Cehia (ameninţări grave pentru securitatea şi ordinea publică, implicate de nivelurile ridicate continue de migraţie ilegală şi traficul de migranţi, precum şi de presiunea asupra sistemului de primire a azilanţilor; impactul situaţiei securităţii globale, printre care războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu, asupra securităţii şi migraţiei);
- Austria (riscuri de securitate asociate cu migraţia ilegală care sporesc ameninţările grave pentru ordinea şi securitatea publică, implicate de situaţia deja tensionată a primirii refugiaţilor, şi creşterea potenţială a presiunii migraţioniste la frontierele externe ale UE din cauza evoluţiilor din Afganistan, Turcia şi Siria, precum şi a activităţilor de traficare, a războiului de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi a situaţiei securităţii din Orientul Mijlociu exacerbată de grupări teroriste);
- Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Danemarca (riscuri de securitate legate de migraţia ilegală la frontierele externe ale UE, ce continuă să conducă la niveluri crescute ale intrărilor ilegale, sporind situaţia deja tensionată a găzduirii refugiaţilor, în special în contextul primirii de cetăţeni ucraineni).
Austria a reintrodus controale frontaliere la graniţele cu:
- Ungaria şi Slovenia (terestre) până la 11 mai 2025 (niveluri ridicate continue de migraţie ilegală şi o creştere a activităţilor de traficare la frontiera sudică a Austriei, presiune disproporţionată pe sistemul austriac de primire a azilanţilor, riscuri de securitate rezultate din evoluţiile securităţii globale în Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi ameninţarea teroristă în Uniunea Europeană);
- Slovacia (terestru) şi Republica Cehă (toate) până la 15 aprilie 2025 (riscuri asociate cu migraţia ilegală, precum cea prin ruta balcanică, presiunea migraţionistă în zona prefrontalieră, precum şi situaţia dificilă a sistemului de primire a azilanţilor şi a serviciilor de bază, războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi situaţia securităţii în Orientul Mijlociu agravată de grupări teroriste).
Franţa a reintrodus controale frontaliere până la 30 aprilie 2025 la graniţele cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Italia şi Spania (ameninţări grave pentru ordinea şi normele publice şi pentru securitatea internă, implicate de activităţi teroriste de nivel înalt, creşterea prezenţei reţelelor infracţionale ce facilitează migraţia ilegală, fluxuri de migraţie ce riscă să fie infiltrate de indivizi radicalizaţi, precum şi treceri ilegale ale frontierei în Canalul Mânecii şi Marea Nordului, alături de creşterea violenţei în rândul migranţilor, în special în zone de pe coasta nordică precum Dunquerque şi Calais, conducând la situaţii periculoase şi tensionate ce implică atât migranţi, cât şi forţe de ordine).
Slovenia a reintrodus controale frontaliere până la 21 iunie 2025 la graniţele terestre cu Croaţia şi Ungaria (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente legate de terorism şi infracţionalitate organizată, printre care trafic de arme, riscul de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii via Balcanii Occidentali, şi islamişti radicalizaţi ce pot intra în oraşe europene în timpul sezonului de vacanţă, precum şi ameninţări hibride dinspre Federaţia Rusă, agresiunea continuă rusă contra Ucrainei, încercări ale unor cetăţeni ruşi de a intra ilegal în Slovenia).
Italia a reintrodus controale frontaliere până la 18 iunie 2025 la graniţa terestră cu Slovenia (ameninţarea continuă de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii de-a lungul rutei mediterane şi rutei balcanice, crizele actuale din Europa de Est şi Orientul Mijlociu, presiuni migraţioniste în creştere şi riscul de infiltrare teroristă, riscul de acţiuni violente contra cetăţenilor israelieni şi riscuri de securitate ridicate, asociate cu Jubileul Universal al Bisericii Catolice).
Olanda a reintrodus controale frontaliere până la 8 iunie 2025 la graniţele terestre şi aeriene cu Belgia şi Germania (nivel ridicat de migraţie ilegală, trafic de migranţi şi flux substanţial de migraţie secundară; presiune cumulată şi ridicată asupra sistemului de migraţie, în special pentru primirea azilanţilor; creşterea incidentelor penale la centrele de primire).
Norvegia a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne (ameninţare generală îndreptată spre sectorul energetic, ameninţări de sabotaj din partea serviciilor de informaţii ruse, porturi cu legături cu feribotul către zona Schengen).
Danemarca a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne, cu excepţia graniţei aeriene cu Germania (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente continue legate de terorism şi infracţionalitatea organizată, precum şi de agresiunea Rusiei contra Ucrainei, de tentative ruse de spionaj şi de acte de sabotaj fizic din partea unor indivizi cu legături cu Rusia, alături de impactul conflictelor militare din Orientul Mijlociu şi conflictele din Africa ce sporesc presiunea migraţionistă, intrările ilegale şi riscul de infiltrare din partea unor indivizi radicalizaţi).
Suedia a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente recente legate de terorism şi infracţiuni grave asociate cu un conflict armat în mediul infracţional legate de bande). AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Georgia: Au început manevrele militare internaționale 'Trojan Footprint', la care participă și România
Manevrele militare ale forțelor de trupe speciale intitulate 'Trojan Footprint' au început miercuri în Georgia cu participarea unor militari din Spania, Statele Unite, Polonia, Regatul Unit, România și țara gazdă, conform Ministerului georgian al Apărării, informează EFE. Potrivit comandamentului militar al Georgiei, exercițiile se de
Concert extraordinar de Ziua Europei la Reggia di Caserta, organizat de Ambasada României în Italia
Cu prilejul Zilei Europei, sărbătorită la 9 mai, Ambasada României în Italia a organizat, în cadrul Anului Cultural România-Italia, un recital extraordinar desfășurat în magnificul cadru al Reggia di Caserta și dedicat celebrării valorilor culturale și spirituale care unesc popoarele europene, potrivit paginii de
Comisia Europeană își propune să combată mai bine sărăcia, lipsa de adăpost și excluziunea socială
Comisia Europeană își propune să combată mai bine sărăcia, lipsa de adăpost și excluziunea socială în Uniunea Europeană, în contextul în care blocul comunitar se luptă să depășească efectele economice ale unei serii de crize globale, relatează dpa. 'Europa a fost întotdeauna definită nu doar prin puterea sa economică, ci și pr
Vernisajul expoziției de fotografie 'Natura în imagini - AGERPRES' a avut loc la Bruxelles
Ambasada României în Regatul Belgiei, în parteneriat cu Agenția Națională de Presă AGERPRES, a organizat marți, 5 mai 2026, la sediul Secției Consulare, vernisajul expoziției de fotografie 'Natura în imagini - AGERPRES', potrivit unui
Socialiștii europeni le cer partenerilor români ca noul guvern să fie pro-european
Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) și-a manifestat marți sprijinul față de 'formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere' în România, în urma demiterii guvernului condus de Ilie Bolojan după o moțiune de cenzură, relatează agenția EFE. 'PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul S
Căderea guvernului Bolojan deschide o perioadă de incertitudine pentru România (agenții de presă)
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată marți de parlament, decizie relatată pe larg de agențiile internaționale de presă, care anticipează o perioadă de incertitudine pentru țara noastră. EFE notează că adoptarea moțiunii de cen
VIDEO Președintele României, Nicușor Dan, a sosit la Erevan pentru a participa la summitul CPE și la summitul UE-Armenia
Președintele României, Nicușor Dan, a sosit în Armenia pentru a participa la cea de-a 8-a ediție a summitului Comunității Politice Europene (CPE) și la primul summit UE-Armenia. Președintele Parlamentului armean, Alen Simonyan, l-a întâmpinat pe președintele Dan la Aeroportul Zvartnots, transmite Armenpress. La summitul
Victor Negrescu/Combaterea hărțuirii online: Comisia Europeană ar trebui să vină cu o propunere până la finalul anului
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PSD Victor Negrescu a declarat joi, la Strasbourg, că se așteaptă ca executivul UE să vină cu o propunere până la finalul anului pentru înăsprirea măsurilor împotriva hărțuirii cibernetice, care ar putea fi adoptată în procedură de urgență de Parlamentul Eu
Ungaria: Tisza nu se va implica în înființarea de partide în afara țării, declară un responsabil al viitoarei formațiuni guvernamentale
Partidul Tisza, care va prelua în curând guvernarea în Ungaria, lucrează 'pentru unitate și reconciliere națională', nu va contribui la formarea niciunui nou partid în țările vecine și nu va sprijini inițiative 'care ar putea diviza comunitatea', a afirmat joi Zoltan Tarr, vicepreședinte al Tisza și viitor ministru al relațiilor social
Se încearcă readucerea Pactului verde sub diverse denumiri, afirmă Winkler despre propunerile președintei CE în energie
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Se încearcă readucerea Pactului verde sub diverse denumiri cu ocazia crizei din Orientul Mijlociu, argumentându-se cu necesitatea scăderii dependențelor UE, a declarat miercuri eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, după discursul susținut în plen de Ursula von der Leyen privind o serie
Schimb de replici între liderii principalelor grupuri politice din PE pe tema situației politice din România
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, a tras miercuri un semnal de alarmă în plenul Parlamentului European privind situația din România, referindu-se la moțiunea de cenzură comună PSD-AUR, și întrebând-o direct pe lidera grupului S&D, Iratxe Perez Garc
Siegfried Mureșan/bugetul multianual: Mandatul obținut în PE e o victorie; șefii de stat și de guvern trebuie să aibă o gândire europeană
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan consideră că adoptarea mandatului de negociere al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE cu o majoritate absolută reprezintă o victorie și afirmă că obstacolul principal pe care îl vede în viitoarele discuții este că fiecare preș
Diana Iovanovici Șoșoacă anunță după votul de ridicare a imunității că va da în judecată PE la CJUE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputata Diana Iovanovici Șoșoacă a anunțat marți, după votul din Parlamentul European prin care i s-a ridicat imunitatea pentru zece din cele unsprezece solicitări ale Parchetului General, că va acționa în judecată legislativul comunitar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În
Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă
Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul European a votat marți pentru ridicarea imunității eurodeputatei Dianei Iovanovici Șoșoacă pentru toate presupusele infracțiuni pentru care este anchetată în România, cu o singură excepție, cea legată de un discurs susținut în plenul legislativului european în care îl el
Iratxe Garcia Perez spune că a primit asigurări de la liderul PSD că partidul nu va forma un guvern cu extrema dreaptă
Lidera grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, și-a reiterat marți încrederea deplină în PSD și a afirmat că liderul partidului Sorin Grindeanu i-a spus că nu există niciun acord cu extrema dreaptă din România pentru a forma un guvern. 'Reiterez încrederea deplină în PSD. Ieri (luni -n.r.) au fo








