Schengen/ Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă, afirmă Comisia Europeană

Comisia Europeană nu a fost încă notificată cu privire la nicio reintroducere a controalelor la frontierele interne din partea Bulgariei şi a României, a declarat executivul comunitar, după ce guvernul bulgar a anunţat miercuri suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la graniţele cu România şi Grecia, în urma intrării depline a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, precum şi adoptarea unei decizii de introducere a controalelor temporare la frontiera cu România.
''În conformitate cu decizia Consiliului din 12 decembrie 2024, controalele la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România vor fi eliminate începând cu 1 ianuarie 2025. Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă. Este o decizie a statului membru în cauză. Comisia nu a fost încă notificată cu privire la nici o reintroducere a acestor controale din partea acestor state membre'', a precizat vineri Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
Codul frontierelor Schengen (SBC) prevede că statele membre au posibilitatea de a reintroduce temporar controlul la frontierele interne în cazul unei ameninţări grave pentru securitatea internă sau pentru normele publice. Reintroducerea controlului la frontierele interne trebuie să fie aplicată ca măsură de ultimă instanţă, în situaţii excepţionale, şi trebuie să respecte principiul proporţionalităţii.
Durata unei reintroduceri temporare a controlului la frontierele interne este limitată, în funcţie de baza juridică invocată de statul membru ce introduce un astfel de control frontalier.
Amploarea şi durata controlului frontalier reintrodus ar trebui să fie limitate la minimul necesar pentru a răspunde ameninţării în cauză. Reintroducerea controalelor la frontiera internă ar trebui utilizată doar ca o măsură de ultimă instanţă.
Reintroducerea controlului frontalier este o decizie ce îi revine fiecărui stat membru. Comisia Europeană poate emite o opinie cu privire la necesitatea măsurii şi la proporţionalitatea sa, dar nu se poate opune prin veto deciziei unui stat membru de a reintroduce controlul frontalier.
Controale frontaliere reintroduse temporar care sunt în vigoare
În prezent, nouă state din spaţiul Schengen au în vigoare controale frontaliere reintroduse temporar, în legătură cu care Comisia Europeană a fost notificată:
Germania a reintrodus temporar controale frontaliere până la 15 martie 2025, la graniţele cu:
- Polonia, Elveţia, Cehia (ameninţări grave pentru securitatea şi ordinea publică, implicate de nivelurile ridicate continue de migraţie ilegală şi traficul de migranţi, precum şi de presiunea asupra sistemului de primire a azilanţilor; impactul situaţiei securităţii globale, printre care războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu, asupra securităţii şi migraţiei);
- Austria (riscuri de securitate asociate cu migraţia ilegală care sporesc ameninţările grave pentru ordinea şi securitatea publică, implicate de situaţia deja tensionată a primirii refugiaţilor, şi creşterea potenţială a presiunii migraţioniste la frontierele externe ale UE din cauza evoluţiilor din Afganistan, Turcia şi Siria, precum şi a activităţilor de traficare, a războiului de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi a situaţiei securităţii din Orientul Mijlociu exacerbată de grupări teroriste);
- Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Danemarca (riscuri de securitate legate de migraţia ilegală la frontierele externe ale UE, ce continuă să conducă la niveluri crescute ale intrărilor ilegale, sporind situaţia deja tensionată a găzduirii refugiaţilor, în special în contextul primirii de cetăţeni ucraineni).
Austria a reintrodus controale frontaliere la graniţele cu:
- Ungaria şi Slovenia (terestre) până la 11 mai 2025 (niveluri ridicate continue de migraţie ilegală şi o creştere a activităţilor de traficare la frontiera sudică a Austriei, presiune disproporţionată pe sistemul austriac de primire a azilanţilor, riscuri de securitate rezultate din evoluţiile securităţii globale în Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi ameninţarea teroristă în Uniunea Europeană);
- Slovacia (terestru) şi Republica Cehă (toate) până la 15 aprilie 2025 (riscuri asociate cu migraţia ilegală, precum cea prin ruta balcanică, presiunea migraţionistă în zona prefrontalieră, precum şi situaţia dificilă a sistemului de primire a azilanţilor şi a serviciilor de bază, războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi situaţia securităţii în Orientul Mijlociu agravată de grupări teroriste).
Franţa a reintrodus controale frontaliere până la 30 aprilie 2025 la graniţele cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Italia şi Spania (ameninţări grave pentru ordinea şi normele publice şi pentru securitatea internă, implicate de activităţi teroriste de nivel înalt, creşterea prezenţei reţelelor infracţionale ce facilitează migraţia ilegală, fluxuri de migraţie ce riscă să fie infiltrate de indivizi radicalizaţi, precum şi treceri ilegale ale frontierei în Canalul Mânecii şi Marea Nordului, alături de creşterea violenţei în rândul migranţilor, în special în zone de pe coasta nordică precum Dunquerque şi Calais, conducând la situaţii periculoase şi tensionate ce implică atât migranţi, cât şi forţe de ordine).
Slovenia a reintrodus controale frontaliere până la 21 iunie 2025 la graniţele terestre cu Croaţia şi Ungaria (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente legate de terorism şi infracţionalitate organizată, printre care trafic de arme, riscul de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii via Balcanii Occidentali, şi islamişti radicalizaţi ce pot intra în oraşe europene în timpul sezonului de vacanţă, precum şi ameninţări hibride dinspre Federaţia Rusă, agresiunea continuă rusă contra Ucrainei, încercări ale unor cetăţeni ruşi de a intra ilegal în Slovenia).
Italia a reintrodus controale frontaliere până la 18 iunie 2025 la graniţa terestră cu Slovenia (ameninţarea continuă de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii de-a lungul rutei mediterane şi rutei balcanice, crizele actuale din Europa de Est şi Orientul Mijlociu, presiuni migraţioniste în creştere şi riscul de infiltrare teroristă, riscul de acţiuni violente contra cetăţenilor israelieni şi riscuri de securitate ridicate, asociate cu Jubileul Universal al Bisericii Catolice).
Olanda a reintrodus controale frontaliere până la 8 iunie 2025 la graniţele terestre şi aeriene cu Belgia şi Germania (nivel ridicat de migraţie ilegală, trafic de migranţi şi flux substanţial de migraţie secundară; presiune cumulată şi ridicată asupra sistemului de migraţie, în special pentru primirea azilanţilor; creşterea incidentelor penale la centrele de primire).
Norvegia a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne (ameninţare generală îndreptată spre sectorul energetic, ameninţări de sabotaj din partea serviciilor de informaţii ruse, porturi cu legături cu feribotul către zona Schengen).
Danemarca a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne, cu excepţia graniţei aeriene cu Germania (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente continue legate de terorism şi infracţionalitatea organizată, precum şi de agresiunea Rusiei contra Ucrainei, de tentative ruse de spionaj şi de acte de sabotaj fizic din partea unor indivizi cu legături cu Rusia, alături de impactul conflictelor militare din Orientul Mijlociu şi conflictele din Africa ce sporesc presiunea migraţionistă, intrările ilegale şi riscul de infiltrare din partea unor indivizi radicalizaţi).
Suedia a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente recente legate de terorism şi infracţiuni grave asociate cu un conflict armat în mediul infracţional legate de bande). AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ungaria nu intenționează să influențeze alegerile prezidențiale din România, i-a transmis Viktor Orban liderului UDMR
Premierul ungar Viktor Orban a discutat telefonic sâmbătă după-amiază cu liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook,
Orban: România și Ungaria, membri cu drepturi depline ai UE; nu vom sprijini nicio tentativă de izolare sau de răzbunare
Atât cetățenii României, cât și cei ai Ungariei sunt cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene 'și vor rămâne așa', a declarat vineri prim-ministrul ungar Viktor Orban la Tihany, în vestul Ungariei, afirmând că cele două țări contează una pe cealaltă 'în luptele lor pentru creștinism și suveranitate', transmite
Prezidențiale2025/ 'Susținere pentru o Românie europeană' - miting al comunității românești din Belgia
De Ziua Europei, comunitatea românească din Belgia organizează vineri un miting autorizat în Place du Luxembourg, Bruxelles, sub mesajul 'Susținere pentru o Românie europeană', anunță un grup de inițiativă al comunității românilor din Bruxelles într-un comunicat de presă. Evenimentul, programat la ora 17:0
Prezidențiale2025/Siegfried Mureșan: Rezultatul alegerilor din România este esențial pentru Uniunea Europeană în ansamblu
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: Alegerile prezidențiale sunt importante nu doar pentru viitorul european al României, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblu, iar un președinte antieuropean ar izola România, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan. 'Ale
Parlamentul European vrea un buget UE pentru 2028-2034 'semnificativ mai ambițios', care să răspundă așteptărilor cetățenilor
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: Parlamentul European vrea un buget al Uniunii Europene pentru 2028-2034 'semnificativ mai ambițios', care 'să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale', conform unei rezoluții adoptate miercuri de eurodeputați, reuniți în sesiun
Prezidențiale2025/ Victor Negrescu: Nu pot decât să susțin în continuare calea europeană în aceste alegeri prezidențiale
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: Calea europeană reprezintă soluția corectă pentru România, care nu-și permite, în contextul economic actual, să piardă resurse financiare europene, a declarat marți, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, precizând că, prin prisma 'calităților' sale 'la nivel euro
Prezidențiale2025/ Grupul PPE din PE condamnă decizia PSD de a nu-l sprijini pe Nicușor Dan
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a condamnat marți decizia Partidului Social Democrat (PSD) din România de a nu-l sprijini pe candidatul pro-european, Nicușor Dan, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și a susținut în același timp decizia PNL ș
Prezidențiale2025/Nicu Ștefănuță: Avem de ales între o candidatură de extremă dreapta și o candidatură care ne menține în zona europeană
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: România se află într-un 'pericol mortal', în urma câștigării primului tur al alegerilor prezidențiale de către George Simion, iar românii cu drept de vot vor avea de ales în turul al doilea 'între o candidatură de extremă dreapta și o candidatură care ne m
Prezidențiale2025/Mînzatu: Cei care credem în proiectul UE trebuie avem un dialog cu fiecare cetățean despre ce înseamnă apartenența la UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: Apartenența la Uniunea Europeană este parte a soluției la multe din nevoile României, a declarat marți, la Strasbourg, vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu, precizând că executivul comunitar nu comentează procesul electoral în derulare în România.
Prezidențiale2025/ERC: Avansarea lui George Simion în turul al doilea, 'un mesaj puternic' al cetățenilor României
Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ERC) a apreciat că, la alegerile de duminică, 'cetățenii României au trimis un mesaj puternic' prin faptul că George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și vicepreședinte executiv al ERC, a avansat în turul al doilea al prezidențialelor. &Icir
Prezidențiale2025/Co-președinte al Verzilor din PE: Nu este în interesul României să aibă în Consiliu o persoană pro-Putin ca Simion
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: Viitorul României este în Europa, iar Uniunea Europeană vrea o Românie puternică în UE, a declarat marți, în Parlamentul European la Strasbourg, eurodeputatul olandez Bas Eickhout, co-președinte al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, atrăgând atenția totodată că un
Expoziție de fotografii documentare 'Flori pe Prut: 35 de ani de la primul Pod de Flori', inaugurată la Parlamentul Republicii Moldova (FOTO-VIDEO)
Expoziția de fotografii documentare 'Flori pe Prut: 35 de ani de la primul Pod de Flori' a fost inaugurată marți la Parlamentul Republicii Moldova. Organizată în parteneriat de Agenția Informațională de Stat MOLDPRES și Agenția Națională de Presă AGERPRES, expoziția inaugurată marți la Chișinău prezintă fotografii realizate de fo
După demisia premierului, în România criza politică se accentuează (agenții de presă)
România intră într-o nouă fază de incertitudine odată cu demisia premierului Marcel Ciolacu, înlocuit temporar marți de ministrul de interne, liberalul Cătălin Predoiu, informează AFP, care comentează că demisia social-democratului din fruntea executivului român survine după ceea ce France Presse numește 'rezultatul șocant al extremei drep
Prezidențiale2025/ Peskov: Românii au fost privați de posibilitatea de a vota pentru un candidat care le-a plăcut
Românii au fost privați de posibilitatea de a vota pentru candidatul lor preferat la președinție, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Solicitat de TASS să comenteze rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România, în cadrul unui briefing, Peskov a spus că ''unul d
Prezidențiale2025/ O Românie divizată se așteaptă la o confruntare între blocuri opuse pentru președinție (EFE)
O Românie mai polarizată ca oricând de la revenirea la democrație în 1990 se confruntă cu o ciocnire între două modele de țară după primul tur al alegerilor prezidențiale repetate de duminică, în care ultranaționalistul George Simion s-a impus clar în fața proeuropeanului Nicușor Dan, comentează EFE luni. Po