Schengen/ Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă, afirmă Comisia Europeană
Comisia Europeană nu a fost încă notificată cu privire la nicio reintroducere a controalelor la frontierele interne din partea Bulgariei şi a României, a declarat executivul comunitar, după ce guvernul bulgar a anunţat miercuri suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la graniţele cu România şi Grecia, în urma intrării depline a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, precum şi adoptarea unei decizii de introducere a controalelor temporare la frontiera cu România.
''În conformitate cu decizia Consiliului din 12 decembrie 2024, controalele la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România vor fi eliminate începând cu 1 ianuarie 2025. Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă. Este o decizie a statului membru în cauză. Comisia nu a fost încă notificată cu privire la nici o reintroducere a acestor controale din partea acestor state membre'', a precizat vineri Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
Codul frontierelor Schengen (SBC) prevede că statele membre au posibilitatea de a reintroduce temporar controlul la frontierele interne în cazul unei ameninţări grave pentru securitatea internă sau pentru normele publice. Reintroducerea controlului la frontierele interne trebuie să fie aplicată ca măsură de ultimă instanţă, în situaţii excepţionale, şi trebuie să respecte principiul proporţionalităţii.
Durata unei reintroduceri temporare a controlului la frontierele interne este limitată, în funcţie de baza juridică invocată de statul membru ce introduce un astfel de control frontalier.
Amploarea şi durata controlului frontalier reintrodus ar trebui să fie limitate la minimul necesar pentru a răspunde ameninţării în cauză. Reintroducerea controalelor la frontiera internă ar trebui utilizată doar ca o măsură de ultimă instanţă.
Reintroducerea controlului frontalier este o decizie ce îi revine fiecărui stat membru. Comisia Europeană poate emite o opinie cu privire la necesitatea măsurii şi la proporţionalitatea sa, dar nu se poate opune prin veto deciziei unui stat membru de a reintroduce controlul frontalier.
Controale frontaliere reintroduse temporar care sunt în vigoare
În prezent, nouă state din spaţiul Schengen au în vigoare controale frontaliere reintroduse temporar, în legătură cu care Comisia Europeană a fost notificată:
Germania a reintrodus temporar controale frontaliere până la 15 martie 2025, la graniţele cu:
- Polonia, Elveţia, Cehia (ameninţări grave pentru securitatea şi ordinea publică, implicate de nivelurile ridicate continue de migraţie ilegală şi traficul de migranţi, precum şi de presiunea asupra sistemului de primire a azilanţilor; impactul situaţiei securităţii globale, printre care războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu, asupra securităţii şi migraţiei);
- Austria (riscuri de securitate asociate cu migraţia ilegală care sporesc ameninţările grave pentru ordinea şi securitatea publică, implicate de situaţia deja tensionată a primirii refugiaţilor, şi creşterea potenţială a presiunii migraţioniste la frontierele externe ale UE din cauza evoluţiilor din Afganistan, Turcia şi Siria, precum şi a activităţilor de traficare, a războiului de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi a situaţiei securităţii din Orientul Mijlociu exacerbată de grupări teroriste);
- Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Danemarca (riscuri de securitate legate de migraţia ilegală la frontierele externe ale UE, ce continuă să conducă la niveluri crescute ale intrărilor ilegale, sporind situaţia deja tensionată a găzduirii refugiaţilor, în special în contextul primirii de cetăţeni ucraineni).
Austria a reintrodus controale frontaliere la graniţele cu:
- Ungaria şi Slovenia (terestre) până la 11 mai 2025 (niveluri ridicate continue de migraţie ilegală şi o creştere a activităţilor de traficare la frontiera sudică a Austriei, presiune disproporţionată pe sistemul austriac de primire a azilanţilor, riscuri de securitate rezultate din evoluţiile securităţii globale în Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi ameninţarea teroristă în Uniunea Europeană);
- Slovacia (terestru) şi Republica Cehă (toate) până la 15 aprilie 2025 (riscuri asociate cu migraţia ilegală, precum cea prin ruta balcanică, presiunea migraţionistă în zona prefrontalieră, precum şi situaţia dificilă a sistemului de primire a azilanţilor şi a serviciilor de bază, războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi situaţia securităţii în Orientul Mijlociu agravată de grupări teroriste).
Franţa a reintrodus controale frontaliere până la 30 aprilie 2025 la graniţele cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Italia şi Spania (ameninţări grave pentru ordinea şi normele publice şi pentru securitatea internă, implicate de activităţi teroriste de nivel înalt, creşterea prezenţei reţelelor infracţionale ce facilitează migraţia ilegală, fluxuri de migraţie ce riscă să fie infiltrate de indivizi radicalizaţi, precum şi treceri ilegale ale frontierei în Canalul Mânecii şi Marea Nordului, alături de creşterea violenţei în rândul migranţilor, în special în zone de pe coasta nordică precum Dunquerque şi Calais, conducând la situaţii periculoase şi tensionate ce implică atât migranţi, cât şi forţe de ordine).
Slovenia a reintrodus controale frontaliere până la 21 iunie 2025 la graniţele terestre cu Croaţia şi Ungaria (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente legate de terorism şi infracţionalitate organizată, printre care trafic de arme, riscul de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii via Balcanii Occidentali, şi islamişti radicalizaţi ce pot intra în oraşe europene în timpul sezonului de vacanţă, precum şi ameninţări hibride dinspre Federaţia Rusă, agresiunea continuă rusă contra Ucrainei, încercări ale unor cetăţeni ruşi de a intra ilegal în Slovenia).
Italia a reintrodus controale frontaliere până la 18 iunie 2025 la graniţa terestră cu Slovenia (ameninţarea continuă de infiltrări teroriste în fluxurile migratorii de-a lungul rutei mediterane şi rutei balcanice, crizele actuale din Europa de Est şi Orientul Mijlociu, presiuni migraţioniste în creştere şi riscul de infiltrare teroristă, riscul de acţiuni violente contra cetăţenilor israelieni şi riscuri de securitate ridicate, asociate cu Jubileul Universal al Bisericii Catolice).
Olanda a reintrodus controale frontaliere până la 8 iunie 2025 la graniţele terestre şi aeriene cu Belgia şi Germania (nivel ridicat de migraţie ilegală, trafic de migranţi şi flux substanţial de migraţie secundară; presiune cumulată şi ridicată asupra sistemului de migraţie, în special pentru primirea azilanţilor; creşterea incidentelor penale la centrele de primire).
Norvegia a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne (ameninţare generală îndreptată spre sectorul energetic, ameninţări de sabotaj din partea serviciilor de informaţii ruse, porturi cu legături cu feribotul către zona Schengen).
Danemarca a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne, cu excepţia graniţei aeriene cu Germania (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente continue legate de terorism şi infracţionalitatea organizată, precum şi de agresiunea Rusiei contra Ucrainei, de tentative ruse de spionaj şi de acte de sabotaj fizic din partea unor indivizi cu legături cu Rusia, alături de impactul conflictelor militare din Orientul Mijlociu şi conflictele din Africa ce sporesc presiunea migraţionistă, intrările ilegale şi riscul de infiltrare din partea unor indivizi radicalizaţi).
Suedia a reintrodus controale frontaliere până la 11 mai 2025 la toate frontierele interne (ameninţări grave pentru securitatea internă şi ordinea publică implicate de evenimente recente legate de terorism şi infracţiuni grave asociate cu un conflict armat în mediul infracţional legate de bande). AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dronă căzută la Galați: Regatul Unit l-a convocat pe ambasadorul rus
Ministerul britanic de Externe a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce o dronă rusească a lovit săptămâna trecută o clădire rezidențială în România, transmite Reuters. Ministrul de externe britanic, Yvette Cooper, a condamnat incidentul, care a survenit în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei și a răni
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia României de a închide Consulatul General al Federației Ruse din Constanța
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia neprietenoasă a României privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Constanța, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de TASS și Lenta.ru. 'Acțiunile neprietenoase ale autorităților române cu siguranță nu v
VIDEO Dronă căzută la Galați/56 de țări condamnă la ONU comportamentul 'inacceptabil' al Rusiei
Peste 56 de țări, în special membre ale Uniunii Europene și ale NATO, au denunțat luni la ONU comportamentul 'inacceptabil' al Rusiei după prăbușirea unei drone pe o clădire la Galați în România, săptămâna trecută, conform unei declarații citite de ministrul român de externe, Oana Țoiu, scrie AFP. '&Ic
Un diplomat rus afirmă că România este dispusă să dea vina pe Rusia pentru orice incident
Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a declarat luni că România este dispusă să atribuie Rusiei orice incident 'neplăcut', comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din orașul românesc Galați, care a avut loc săptămâna trecută, relatează EFE.
Nava de asalt amfibiu 'Castilla' aduce în România 200 de infanteriști marini spanioli
Nava de asalt amfibiu 'Castilla', aparținând Marinei spaniole, se îndreaptă spre România cu cea mai mare parte a militarilor din infanteria marină spaniolă care vor participa la o nouă misiune pe flancul estic al NATO, potrivit portalului Infodefensa.com La bord se află, de asemenea, vehicule Vamtac și Pirana IIIC, precum și echipamen
Dronă căzută la Galați: Kremlinul susține că nu a primit răspuns la cererea adresată României de a examina resturile dronei
Rusia nu a primit până acum un răspuns din partea Bucureștiului la afirmația președintelui Vladimir Putin potrivit căreia Moscova este gata să examineze epava dronei care s-a prăbușit în Rom&
Dronă căzută la Galați/Zelenski îi mulțumește președintelui Dan pentru claritate,după ce acesta a anunțat că drona e de proveniență rusească
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit duminică președintelui român Nicușor Dan pentru claritate într-o postare pe platforma X, după ce acesta a afirmat că drona prăbușită la
Dronă căzută la Galați: Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU luni
Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a anunțat că luni, la ora locală 15:00, va avea loc la sediul ONU din New York o reuniune în sesiune specială a Consiliului de Securitate, la solicitarea țării noastre. 'Imediat după
Dronă căzută la Galați/Oficial de rang înalt din Senatul SUA reafirmă sprijinul Washingtonului pentru România
Președintele Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA, senatorul republican Jim Risch, a condamnat sâmbătă, într-o postare pe rețeaua X, 'încălcarea nesăbuită a spațiului aerian românesc de către Rusia' și a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru România și aliații NATO, după
Dronă căzută la Galați/Tusk: Țările membre ale NATO ar trebui să ia 'în serios', în sfârșit, 'provocările' Rusiei
Țările membre ale NATO ar trebui să ia 'în serios', în sfârșit, 'provocările' Rusiei, cum a fost și incidentul cu drona prăbușită în România, dar și afirmații ca cele făcute de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căruia 'cetățenii UE nu vor mai putea dormi liniștiți', a declarat sâmbătă premierul
Dronă căzută la Galați/UE: Rusia, responsabilă pentru acțiunile care amenință securitatea cetățenilor europeni
Uniunea Europeană condamnă ferm 'incidentul grav' de vineri, când o dronă rusească încărcată cu explozibili, implicată într-un atac asupra Ucrainei, s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, a transmis Înaltul Reprezentant al UE, în numele statelor membre, într-un comunicat publicat vineri seara pe site-ul Consiliului
Drona prăbușită la Galați era rusească, confirmă NATO
Drona căzută în noaptea de joi spre vineri peste un bloc de locuințe la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O'Donnell, transmite Reuters. Ministerul român












