Povestea românului din Cernăuţi care timp de un an şi trei luni s-a aflat în prima linie a războiului
_Cristian_Lupascu_20241215_114735.jpg)
Cernăuţi - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupaşcu, transmite: Un român din regiunea Cernăuţi, care s-a aflat mai bine de un an în prima linie a frontului pentru apărarea Ucrainei, povesteşte momentele de coşmar prin care a trecut în timpul războiului.
Adrian Medvedi, care a împlinit de curând vârsta de 43 de ani, a luptat la Harkov şi Kupiansk, acolo unde, mărturiseşte el, a trăit "cea mai neagră perioadă" din viaţa lui.
Foto: Adrian Medvedi / Facebook.com
El s-a înrolat, voluntar, în armata ucraineană încă din prima zi a războiului. Lucra la Primăria Herţa, ca şef al Secţiei de cultură, naţionalităţi şi religie, însă pe 24 februarie 2022, când fiul său i-a spus că armata Federaţiei Ruse a invadat Ucraina, a plecat direct la Comisariatul Militar şi s-a înrolat.
"Pe 24 februarie (n.r.- 2022), la ora 9.00, eram deja la Comisariatul militar cu o geantă cu câteva haine cu mine. Nu m-au putut înregistra în prima zi şi oficial sunt din 25. Principalul motiv a fost stresul din dimineaţa aceea, când a început războiul. S-a trezit fiul şi a zis că a început războiul. Nici nu îmi venea să cred. Am deschis televizorul şi am văzut ce se întâmpla în toată Ucraina şi, ca şi foarte mulţi bărbaţi din Ucraina, ne-am dus la Comisariatul Militar şi am fost uimit cât de multă lume era deja acolo", a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Medvedi.
Foto: Adrian Medvedi / Facebook.com
În primele zile ale războiului, când panica se instaurase în întreaga Ucraină, el a fost trimis să apere Aeroportul Cernăuţi, unde se credea că vor ajunge, pe cale aeriană, trupele speciale ruseşti dislocate în Transnistria. Intrase în posesia unei arme şi a unei cantităţi de muniţie, cu care păzea aeroportul.
"A doua zi am venit în unitatea militară din Cernăuţi. Vreo jumătate de zi a durat toată procedura cu acte. Controlul medical îl aveam dinainte făcut. Trebuia să merg la nişte instrucţiuni militare, ca toţi funcţionarii de stat. Procedura era foarte simplă. În decurs de trei ore am fost înrolat. Peste două am primit arma şi muniţiile şi am fost dislocaţi pe Aeroportul Cernăuţi, pentru că se aştepta un desant din Transnistria. Cea mai mare frică era să nu vină un desant pe aeroportul din Cernăuţi, ca punct strategic. Acolo am stat prima noapte pe aeroport. Era cam ger. Noi nu eram echipaţi încă. Eram în haine civile. Am primit automatul cu 900 de cartuşe, două grenade şi am ocupat poziţiile în jurul aeroportului", povesteşte militarul.
După ce lucrurile s-au liniştit în zona Cernăuţiului, Andrei Medvedi a fost trimis pe front, acolo unde se duceau adevăratele lupte. A fost urcat în maşinile militare şi transportat spre Harkov, acolo unde teritorii foarte mari se aflau sub ocupaţia ruşilor.
"Peste jumătate de an, am plecat din Cernăuţi în estul Ucrainei. Era pe 2 septembrie. Informaţia era că plecăm pe front, dar nu a ştiut nimeni din batalion, poate doar comandanţii, unde mergem. Am ajuns la Krivoi Rog, după care am schimbat direcţia şi am plecat spre Harkov şi atunci am înţeles că mergem să participăm la operaţiunea de eliberare a Harkovului, care a început în primele zile din septembrie. A fost urât. Era frica continuă că nu ştiam la ce să ne aşteptăm. Nu primeam niciun fel de informaţie. Executam doar ordine scurte, unde să ne deplasăm, ce să facem şi atât. A fost o perioadă neagră, dar care ne-a dat şi multe momente de gândire, de schimbare a ceea ce ştiam până atunci", a mărturisit acesta.
Ceea ce a urmat a fost un coşmar, care părea să nu se mai termine. Lupte, împuşcături, bombardamente, morţi şi răniţi.
"Cele mai negre momente au fost legate de pierderea prietenilor, camarazilor, răniţi, ucişi. Au fost urâte bombardamentele. Auzi cum vine, dar nu ştii unde cade. Te pui jos şi te rogi o secundă - două, până cade obuzul, să nu îţi cadă în cap. Primul şoc a fost pe 6 sau 7 septembrie. Am intrat într-un sat care fusese eliberat cu câteva ore înainte. S-au retras trupele ruse. Am intrat acolo şi totul era minat. Un camarad a călcat pe o mină antipersonal şi şi-a pierdut piciorul chiar lângă mine. Era la o distanţă de cinci metri de mine. Acela a fost primul moment în care am înţeles că poţi să mori. Pe 7 noiembrie 2022 am fost bombardaţi, o oră şi jumătate, cu 41 de împuşcături de tun, cu calibrul de 152 milimetri, care au căzut în jurul blindajului nostru cu precizie de cinci metri între ele. Datorită unei minuni, nu a nimerit niciun în blindaj, că am fi rămas toţi acolo", spune, vizibil afectat, militarul de etnie română.
Foto: Adrian Medvedi / Facebook.com
El recunoaşte că războiul lasă urme adânci în rândul combatanţilor.
"Există o stare de şoc post război. Noi fiind mai în vârstă l-am trecut mai uşor, dar cei mai tineri cred că o să aibă de suferit şi mulţi ani după încheierea războiului până îşi vor reveni la normal", susţine Adrian Medvedi.
El nu crede în pacea imediată. Ştie că ruşii nu sunt niciodată de cuvânt şi nu îşi respectă angajamentele internaţionale. Dorinţa sa este ca armata ucraineană să lupte pentru a face faţă atacurilor Federaţiei Ruse. Este conştient că acest lucru se poate întâmpla doar dacă Ucraina va primi sprijin militar internaţional.
"Nu cred într-un acord semnat cu ruşii. Chiar dacă o să semneze o încetare a focului, nu cred că o să dureze mult timp. Ruşii nu şi-au respectat niciodată acordurile internaţionale, cu atât mai mult în timp de război. Noi sperăm într-o încetare a focului, sperăm la o eliberare a teritoriului Ucrainei, să ajungem la graniţele care au fost până în 2014, dar trebuie să fim realişti şi să ne dăm seama că este foarte greu în acest moment, cu atât mai mult că şi Vestul, din păcate, s-a obişnuit cu acest război, cu acest conflict, şi nu mai este ajutorul acela de care are nevoie armata ucraineană. Oameni sunt pe front, dar, din păcate, nu au echipamentul şi armamentul de care au nevoie pentru a lupta", a adăugat Medvedi.
%20Cristian%20Lupascu%2020241215_114519.jpg)
Foto: Cristian LUPAŞCU / AGERPRES
Militarul din Herţa a fost nevoit să se întoarcă acasă din cauza unor probleme de sănătate. Are dureri mari de coloană vertebrală şi orice zi petrecută pe front ar fi însemnat o agravare a bolii. S-a întors ca funcţionar la Primăria Herţa, dar este oricând dispus să plece pe front pentru a-şi apăra ţara. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Evenimentul de oficiere a intrării României în programul Visa Waiver va avea loc vineri la Washington
Un eveniment de oficiere a intrării României în programul american de scutire de vize Visa Waiver se va desfășura vineri, la sediul Departamentului pentru Securitate Internă din Washington, în prezența secretarului pentru securitate internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas, și a ambasadorului României în Statele Unite, Andrei Muraru
Un avion al companiei Swiss, plecat de la Bucureşti, a aterizat de urgenţă în Austria
Un avion al companiei aeriene elveţiene Swiss, care zbura între Bucureşti şi Zurich, a fost nevoit să aterizeze de urgenţă luni la Graz, în Austria, din cauza fumului din avion, indică un comunicat al companiei, citat de AFP. "Suntem profund îngrijoraţi de starea de sănătate a unui membru al echipajului de cabină, transp
UE: Mesajul Ursulei von der Leyen cu ocazia marcării a 35 de ani de la Revoluţia română
Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a transmis duminică pe reţeaua X un mesaj cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la revoluţia română. "În urmă cu 35 de ani, românii s-au ridicat pentru dreptul de a-şi alege propriul destin. Mulţi şi-au dat viaţa pentru ca copiii l
Prezidenţiale2024 Delegaţia SUA la Adunarea Parlamentară NATO, îngrijorată de evoluţia procesului electoral din România
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noa
Schengen/ Reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă, afirmă Comisia Europeană
Comisia Europeană nu a fost încă notificată cu privire la nicio reintroducere a controalelor la frontierele interne din partea Bulgariei şi a României, a declarat executivul comunitar, după ce guvernul bulgar a anunţat miercuri suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la graniţele cu România şi Grecia, în urma intrării depline a Rom&
Bulgaria introduce controale temporare la graniţa cu România pentru 6 luni, conform înţelegerii privind admiterea în Schengen
Guvernul bulgar a anunţat miercuri suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la graniţele cu România şi Grecia, în urma intrării depline a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie, precum şi adoptarea unei decizii de introducere a controalelor temporare la graniţa cu România, în baza declaraţiei cvadripar
Maia Sandu: 'Ne dorim foarte mult să ne putem sprijini în continuare de umărul României'
"Ne dorim foarte mult să ne putem sprijini în continuare de umărul României, de aceea ne dorim la Bucureşti parteneri care sunt deschişi pentru o bună colaborare cu Republica Moldova", a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedinta R. Moldova, Maia Sandu, informează MOLDPRES. Lidera de la Chişinău a subliniat că Republica Mo
Un copil de patru ani, care a fugit de războiul din Harkov, cântă colinde într-un sat românesc
Cernăuţi - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupaşcu, transmite: Un copil în vârstă de patru ani care a fugit din Harkov, după ce casa familiei sale a fost distrusă, cântă colinde româneşti alături de corul "Urmaşii lui Ştefan" din localitatea Mahala din regiunea Cernăuţi. Micuţul ucrainean a fost adoptat de comunita
Turneu al premierului Viktor Orban la Bruxelles, Sofia şi Bucureşti
Premierul ungar Viktor Orban se află miercuri la Bruxelles, unde participă la summitul UE - Balcanii de Vest, iar joi va lua parte acolo la Consiliul European, a afirmat biroul său de presă într-o declaraţie citată de agenţia MTI. Premierul Orban urmează să vorbească despre rezultatele preşedinţiei ungare a Consiliului UE la o conferinţă de presă comună
Reprezentanţi ai românilor din regiunea Cernăuţi avertizează asupra riscului modificărilor din sistemul de învăţământ ucrainean
Cernăuţi - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupaşcu, transmite: Unul dintre cei mai influenţi membri ai comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi, fostul primar al comunei Mahala Elena Nandriş avertizează asupra riscului dispariţiei minorităţii româneşti din Ucraina, pe fondul modificărilor din sistemul de învăţământ ucrainean.
#Prezidenţiale2024/ Comisia Europeană deschide proceduri oficiale contra TikTok
Comisia Europeană a iniţiat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii europene privind serviciile digitale (Digital Services Act, DSA) în legătură cu obligaţia TikTok de a evalua şi a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special
Prezidenţiale 2024/ Senatori americani condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România
Patru senatori americani, republicani şi democraţi, condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România şi îşi exprimă sprijinul pentru ţara noastră în lupta pentru integritatea procesului electoral. "Atacul lui Vladimir Putin asupra alegerilor din România este încă un exemplu al războiului hibrid pe car
Preşedinta PE, Roberta Metsola, salută, în hemiciclul de la Strasbourg, aderarea deplină a României şi Bulgariei la Schengen
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat bucuroasă că România şi Bulgaria vor adera în sfârşit la zona de liberă circulaţie Schengen la 1 ianuarie 2025. Luni, în deschiderea sesiunii plenare din decembrie, la Strasbourg, ea a declarat că Parlamentul European, cel mai ferm şi mai vocal aliat în eforturile ce
Liderii europeni se pregătesc pentru ultimul summit UE al anului, în timp ce PE continuă dezbaterile asupra dezinformării pe platforme
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Situaţia din Ucraina va rămâne în prim-planul reuniunilor UE din săptămâna următoare şi în principal al ultimului Consiliu European al anului, la care va participa şi preşedintele Volodimir Zelenski, dar chestiuni precum evoluţiile din Siria de după căderea lui Bashar al-Assad, reprim
