Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Eurodeputaţi români din trei grupuri politice de centru din Parlamentul European susţin că instituţiile competente de la Bruxelles trebuie să reacţioneze rapid pentru a combate ingerinţele externe în alegeri şi instrumentalizarea reţelelor socializare în scopul dezinformării pentru a reuşi să pună la adăpost de influenţe nedorite noile scrutine din ţările membre.

Eurodeputatul Dan Barna, vicepreşedinte al grupului Renew din Parlamentul European, susţine că şi în cadrul grupului politic din care face parte au fost iniţiate astfel de discuţii.

"Vedem o Rusie care a transformat Estul Europei într-o zonă de teste beta, ca să spun aşa, de îmbunătăţire a modalităţilor de influenţare a alegerilor. A fost, cu câteva luni înainte, referendumul din Moldova şi scrutinul pentru alegerea Maiei Sandu, unde s-a folosit Telegram la modul agresiv, cu zeci de mii, sute de mii de conturi inventate, create, apoi distribuite în încercarea de a păcăli electoratul şi de a-l manipula. Am văzut acum un pas mai departe, TikTok-ul, s-a trecut de la, să spun, de la scris şi citit, la video. Dacă nu reacţionăm, lucrurile acestea vor continua", a declarat Dan Barna pentru AGERPRES la Bruxelles.

El a avertizat că urmează alegeri în Germania şi că nu are nicio îndoială că se va încerca folosirea acestor instrumente care "se dovedesc eficiente dacă nu reacţionăm".

"Avem acel DSA, Digital Service Act, care e bun, dar trebuie implementat. Şi suntem exact în această etapă în care avem o legislaţie, vedem dacă mai trebuie modificată, completată, dar ideea că platformele sociale pot să fie instrumente de campanie politică fără niciun fel de reglementare este una, iată, care ne dovedeşte cât de toxice pot să fie. Şi din această perspectivă cred că o reacţie foarte fermă a Comisiei în perioada următoare este necesară şi este exact mesajul pe care l-am transmis şi noi către Comisie, iar când spun noi mă refer la Parlamentul European", a adăugat eurodeputatul USR, membru al Comisiei pentru afaceri externe a PE.

Întrebat dacă astfel de măsuri de consolidare a mecanismelor europene de combatere a acestor influenţe externe în alegeri ar putea fi luate în următoarele trei luni, deci până la organizarea alegerilor prezidenţiale din România, Barna s-a declarat sceptic că va exista o "legislaţie primară europeană" în acest sens.

El consideră însă că, pe de altă parte, "atenţia pe această zonă e una care va fi mult mai mare inclusiv în România şi inclusiv de la autorităţile române", care au fost prinse pe nepregătite de factorii care au influenţat primul tur al alegerilor prezidenţiale de luna trecută, care a fost în cele din urmă anulat de Curtea Constituţională a României.

"E inadmisibil să ai toate acele informaţii şi să ridici din umeri în speranţa că, vezi Doamne, vei avea un tur doi la care sperai şi care te-ar fi avantajat. Adică sunt mai multe explicaţii în România, le ştim, dar deja ne confruntăm cu un atac care reprezintă mai mult decât micile îmbrânceli de politică locală", a mai afirmat Dan Barna.

Alegerile din Germania, o "garanţie" că Europa va acţiona

"Ştiţi care e cea mai mare garanţie că Europa va face ceva? Alegerile din Germania. Nu vor permite în Germania ca alegerile să fie atât de mult influenţate cum au fost la noi", a declarat vicepreşedintele PE Nicu Ştefănuţă pentru AGERPRES, pe marginea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

Eurodeputatul român ales independent dar afiliat acum grupului Verzilor susţine că acesta este motivul pentru care acum - de la şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, şi până la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen - toată lumea este foarte preocupată de "chestiunea TikTok".

"Noi avem, săptămâna viitoare, o dezbatere despre asta în Parlamentul European. Dincolo de celebra amendă de 6% din cifra de afaceri, există prevederi care pot duce chiar la închiderea pe teritoriul Uniunii Europene. Eu sper să nu se ajungă acolo, depinde de cum reacţionează companiile acestea. Eu mă întâlnesc şi cu Meta săptămâna viitoare, pentru că nu numai cu Tiktok există probleme. Dar este şi un test pentru acest Act al Serviciilor Digitale. Ori ne luăm în serios, ori o lăsăm baltă", a subliniat Ştefănuţă.

El şi-a exprimat încrederea că instituţiile UE pot lua măsuri de impact în domeniu până la alegerile din Germania sau din România, aşteptate cel mai probabil în primăvară.

Întrebat cum îşi explică faptul că România s-a dovedit în mod special vulnerabilă faţă de aceste mecanisme de influenţare a alegerilor, Nicu Ştefănuţă a făcut o comparaţie cu Republica Moldova, care a trecut şi ea recent prin două scrutine cruciale - alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la UE.

"O să vă dau un răspuns pe care l-a dat Maia Sandu şi mi-a plăcut foarte mult. A zis că diaspora lor a votat masiv pro-UE, iar diaspora noastră contra UE. Nu e ciudat? E ciudat pentru că diaspora moldovenească cunoaşte realităţile ruseşti mult mai bine, le-a simţit pe pielea ei mult mai bine. Ori, noi am început să uităm cât de bine este în Uniunea Europeană şi în NATO. Ne-am obişnuit cu binele şi votul a fost totuşi şi un refuz al clasei politice şi al exceselor. Dar, în mare, diferenţa vine de aici. Am uitat ce înseamnă Rusia", a opinat vicepreşedintele PE.

"Trebuie să acţionăm în amonte şi să fim mult mai incisivi"

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu susţine că Uniunea Europeană are deja mecanisme pentru a combate dezinformarea, însă nu le aplică.

"Avem, de asemenea, un grup care trebuie să combată activ dezinformarea prin reţelele sociale, care poate reacţiona şi poate bloca informaţiile care circulă pe reţelele sociale. Există acest grup la nivelul Comisiei Europene, însă vedem că nu a fost implicat în ceea ce s-a întâmplat recent. Avem, totodată, protocoale semnate cu platformele sociale pentru a combate dezinformarea şi există soluţii pentru a frâna, controla şi bloca circulaţia acestor tipuri de informaţii. Trebuie ca toate aceste soluţii să fie puse la un loc, să existe un centru de coordonare foarte clar pentru a fi mai operativi şi mai eficienţi în acţiunea noastră", a declarat celălalt vicepreşedinte român al PE, din grupul S&D, pentru AGERPRES.

El şi-a exprimat la rândul său speranţa ca executivul UE "să reacţioneze rapid".

"Urmează atât alegerile prezidenţiale în România, cât şi alegeri importante în Germania, aşa că este în interesul Uniunii Europene să îşi dezvolte mecanismele necesare pentru a evita ca astfel de situaţii să se reproducă pe viitor", a pledat Negrescu

Întrebat dacă se poate ameliora ceva în reacţia europeană la astfel de situaţii până la alegerile prezidenţiale din România din următoarele trei luni, Negrescu a spus că "este o obligaţie ca Europa să fie capabilă să acţioneze mult mai bine şi mult mai rapid în această privinţă".

"Dacă vrem să protejăm democraţia europeană - vedem că aceste noi instrumente de dezinformare au eficienţă mult mai mare, sunt mult mai greu de blocat, generează opinii, adică nu vorbim doar de păcălirea oamenilor, generează curente de opinie greu de contracarat - noi trebuie să acţionăm din timp", a pledat eurodeputatul PSD.

"Chiar astăzi (joi - n.r.) m-am întâlnit cu preşedinta Maia Sandu şi ne explica că Rusia a început acţiunile sale de dezinformare cu aproape un an înainte de alegerile prezidenţiale. Este evident că deja sunt intervenţii în toate democraţiile europene şi noi trebuie să contracarăm aceste tipuri de informaţii din timp. Adică nu putem să acţionăm doar în perioada electorală. Şi cred că aici a fost o greşeală din partea Comisiei Europene, pentru că acele instrumente devin active doar în perioada de campanie, ori deja este prea târziu. Până atunci, curentul de opinie se creează, aşa că trebuie să acţionăm în amonte şi să fim mult mai incisivi şi coerenţi în abordarea noastră", a mai spus vicepreşedintele PE.AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)