Eurodeputaţii români fac eforturi pentru ca Republica Moldova să aibă acces rapid la ajutorul de 1,8 miliarde de euro de la Comisia Europeană
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PNL), raportor în comisia de specialitate pentru pachetul de sprijin pentru Chişinău anunţat de Comisia Europeană, s-a angajat să facă eforturi ca iniţiativa să fie aprobată rapid de Parlamentul European şi banii să ajungă în Republica Moldova cu o creştere a prefinanţării faţă de propunerea CE. Totodată, colegul său Dan Barna (USR) a promis tot sprijinul necesar pentru ca pachetul de sprijin să devină operaţional cât mai curând, iar vicepreşedintele PE Victor Negrescu (PSD) a început demersurile pentru deschiderea unui birou al legislativului european la Chişinău.
Siegfried Mureşan, care a efectuat recent o vizită la Chişinău, susţine că a discutat despre acest pachet de sprijin cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.
"Eu am fost desemnat raportor în comisia pentru bugete (BUDG) pe acest pachet şi vă spun următorul lucru: obiectivul meu este ca acest pachet să fie aprobat cât mai repede în Parlamentul European. Republica Moldova are nevoie de sprijin economic chiar în prima parte a anului următor, pentru că am văzut cât a fost de greu de ţinut alegeri prezidenţiale şi referendum, în condiţiile în care situaţia economică este dificilă în Republica Moldova. (...) Rata inflaţiei a fost aproape de 30% în anul 2022 în Republica Moldova, puterea de cumpărare a oamenilor s-a erodat", a declarat Mureşan marţi, la Bruxelles, la o întâlnire cu jurnalişti români.
"De aceea la nivelul Parlamentului European suntem hotărâţi ca principala formă de ajutor pe care o acordăm Republicii Moldova în următoarele şase luni să fie ajutorul financiar şi economic. Ca raportor pe acest pachet, am trei obiective. Primul este să adoptăm legislaţia rapid la începutul anului 2025, pentru ca planul de creştere pe care Republica Moldova va trebui să-l prezinte apoi Comisiei Europene, aşa cum fiecare stat membru şi-a prezentat PNRR-ul Comisiei Europene, să fie aprobat cât mai repede şi prefinanţarea să fie plătită în primul semestru al anului 2025", a explicat eurodeputatul din grupul PPE.
El a precizat că al doilea obiectiv pe care şi l-a propus este creşterea prefinanţării. "Comisia Europeană a propus o prefinanţare de 7% din cele 1,8 miliarde euro. Obiectivul meu este creşterea acestei prefinanţări. În funcţie de cum merg negocierile în Parlamentul European şi de cum voi reuşi să conving şi statele membre din Consiliu voi putea da o cifră în următoarele săptămâni, dar obiectivul este creşterea prefinanţării", a spus el.
În al treilea rând, Siegfried Mureşan şi-a fixat ca obiectiv să crească ponderea fondurilor nerambursabile în acest pachet de sprijin.
"Din cele 1,8 miliarde (de euro - n.r.), Comisia Europeană a propus 20% fonduri nerambursabile şi 80% credite, în condiţii, ce-i drept, foarte avantajoase pentru Republica Moldova, o durată de rambursare lungă, rată a dobânzii foarte mică. Obiectivul meu este modificarea raportului între fonduri nerambursabile şi credite în favoarea fondurilor nerambursabile, o ajustare uşoară, favorabilă Republicii Moldova. Sumele de bani despre care vorbim, deci o creştere cu câteva puncte procentuale a prefinanţării de 7%, sume de bani adiţionale pentru Republica Moldova de ordinul a câteva zeci de milioane de euro nu sunt semnificative pentru toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ansamblu, însă pot constitui un sprijin decisiv pentru parcursul european al Republicii Moldova şi cred că acest lucru trebuie făcut", a subliniat Siegfried Mureşan.
Eurodeputatul român a mai afirmat că Uniunea Europeană a înţeles în sfârşit în ultimele două luni cât este de importantă Republica Moldova pentru siguranţa Uniunii Europene şi cât de mare este dorinţa Federaţiei Ruse de a ţine Republica Moldova pe loc.
"Am văzut cu toţii implicarea masivă a Federaţiei Ruse - mai ales în campania de la referendum - şi Uniunea Europeană acum concluzionează că este nevoie de sprijin rapid, real pentru a contracara această implicare a Federaţiei Ruse. Deşi rezultatul a fost strâns la referendum, acest demers a fost un succes. Ca atare, aş invita să nu cădem pradă narativului forţelor proruse de a pune sub semnul întrebării importanţa şi succesul acestui referendum. Prin acest referendum integrarea europeană a Republicii Moldova capătă un caracter ireversibil. Referendumul a produs rezultate, a fost validat de Curtea Constituţională şi rezultatul a fost introdus în Constituţie", a mai spus Mureşan.
Eurodeputatul român Dan Barna, din grupul Renew, crede că şi rezoluţia adoptată luna trecută de Parlamentul European în care şi-a exprimat sprijinul faţă de Republica Moldova în contextul ingerinţelor ruse de dinaintea referendumului privind aderarea la UE şi alegerilor prezidenţiale a jucat un rol în alegerea făcută de moldoveni.
"După cum ştiţi, am fost foarte implicat în acest subiect, sunt cel care a iniţiat din partea grupului Renew rezoluţia Parlamentului European (...) Văzând acum rezultatul de la referendumul din Moldova, putem spune că a contribuit în mare măsură, pentru că, într-adevăr, argumentele din acea rezoluţie au fost folosite şi larg distribuite în Republica Moldova şi probabil a contribuit la rezultatul la limită, dar pozitiv până la urmă, în ceea ce priveşte acel referendum convocat de Maia Sandu", a spus Barna miercuri, la un briefing pentru jurnalişti români.
El a subliniat că în momentul de faţă "există o fereastră de oportunitate pentru Republica Moldova care trebuie folosită la maxim".
"În contextul rezultatului alegerilor din Statele Unite, în contextul în care nu vom şti care vor fi dezvoltările pe frontul ucrainean, oportunitatea de care Republica Moldova a beneficiat până în momentul de faţă, faptul că a ajuns în etapa de ţară în proces de aderare mult mai repede decât ar fi fost procedurile fără conjunctura războiului din Ucraina" face ca anul următor să fie "unul foarte important pentru a deschide cât mai multe dintre capitolele de aderare pentru Moldova, pe de o parte, şi a sprijini implementarea acelui plan de creştere pentru Moldova, acela în valoare de 1,8 miliarde anunţat de comisie, dar care în momentul de faţă urmează să intre în etapa de proceduri de implementare, pe de altă parte", a adăugat eurodeputatul USR.
Barna a precizat că pentru delegaţia USR este o prioritate să realizeze cât mai multe demersuri în această direcţie, astfel încât "acest plan de plan de creştere să devină operaţional şi să să funcţioneze cât mai degrabă, tocmai pentru că viitorul este cumva incert" iar contextul devine imprevizibil pe termen lung.
În acelaşi timp, vicepreşedintele PE care are în responsabilitate relaţia cu Republica Moldova, sub coordonarea preşedintei legislativului european Robertei Metsola, Victor Negrescu, a anunţat că au început demersurile pentru crearea unui birou sau a unei forme de reprezentare a PE la Chişinău.
"Primul răspuns a fost unul pozitiv. S-a discutat în biroul Parlamentului European la solicitarea mea şi mă aştept ca acest lucru să se întâmple cât mai rapid cu putinţă, sper eu, până la alegerile parlamentare, pentru că dialogul interparlamentar este esenţial în perspectiva accelerării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană", a spus Negrescu luni, la Bruxelles, într-o întâlnire cu jurnalişti români. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co
Adrian Axinia cere o dezbatere în plenul PE despre continuitatea aprovizionării cu bunuri esențiale în contextul crizei energetice
Șeful delegației AUR în Parlamentul European, Adrian Axinia, a cerut ca plenul PE să dezbată, în regim de urgență, în viitoarea sesiune plenară din aprilie, modul în care se asigură aprovizionarea neîntreruptă cu bunuri esențiale, în special alimente și medicamente în Uniunea Europeană, în contextul actualei crize energ
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București, informează luni, într-un comunicat de presă, direcția de comunicare a executivului de la Chișinău. În cadrul vizitei, Munteanu va participa la Conferința 'Romania Government Roundtable' - eveniment care reunește lideri po
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua vizite separate în România luni și marți
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua, separat, vizite în România în perioada 30-31 martie 2026, anunță Reprezentanța Comisiei Europene la București. Agenda de luni a vizitei Roxanei Mînzatu include întâlniri cu președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul








