Roxana Mînzatu, întrebată la audierea din PE despre titlul portofoliului, consolidarea Erasmus şi legalitatea extinderii casei de la Braşov
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Comisarul european desemnat al României, Roxana Mînzatu, a fost întrebată marţi, în cadrul audierii din Parlamentul European, ce crede despre titulatura portofoliului pe care îl va ocupa dacă va fi validată, cum poate consolida programul Erasmus şi, de asemenea, a trebuit de asemenea să ofere explicaţii despre legalitatea extinderii casei de la Braşov în care a crescut şi pe care a achiziţionat-o în 2009.
Problema titulaturii viitorului portofoliu al Roxanei Mînzatu, propusă pentru postul de vicepreşedinte executiv al CE pentru "Oameni, competenţe şi pregătire", a fost abordată de preşedinta Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă (EMPL) din PE, Li Anderson, care a deplâns faptul că acesta nu include termenul de locuri de muncă.
Un eurodeputat din grupul Partidului Popular European (PPE), polonezul Bogdan Zdrojewski, a atras şi el atenţia că educaţia nu face parte din titulatura portofoliului, deşi acest lucru s-ar fi impus. De asemenea, eurodeputata Leila Chaibi, din grupul Stângii, a întrebat-o pe Roxana Mînzatu dacă şi-ar dori ca drepturile sociale şi ocuparea forţei de muncă să fie incluse în portofoliu.
Roxana Mînzatu a spus că este deschisă la orice schimbare în titlul portofoliului dar nu poate decide de una singură în această privinţă. Pe de altă parte, a spus ea, "aş vrea ca munca să vorbească pentru mine".
În cadrul audierilor, Roxana Mînzatu a promis să facă programul Erasmus mai accesibil, amintind că şi ea s-a numărat printre studenţii care a câştigat o bursă şi nu şi-a permis cazarea. "Vreau să facem Erasmus mai puternic prin obiectivele pe care ni le propunem. Erasmus va fi mai solid în viitorul cadru financiar multianual, vă promit acest lucru", a spus ea.
Comisarul european desemnat al Românei a promis să facă mai mult şi pentru recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale la nivel european. "Intenţia mea este să lucrez cu fiecare stat bilateral pentru a obţine angajamentul lor în obiectivul unei Uniuni a Competenţelor", a comunicat Roxana Mînzatu.
Întrebată de eurodeputata spaniolă Dina Riba i Giner, originară din Catalonia şi membră a grupului Verzilor, cum poate fi promovat multilingvismul la nivel european, Roxana Mînzatu a subliniat că este o susţinătoarea a multilingvismului şi, din perspectiva sa, este nevoie să utilizăm tehnologia pentru a învăţa noi limbi străine.
În acelaşi timp, comisarul desemnat a pledat pentru stimularea mobilităţii muncitorilor şi a spus că printre priorităţilor sale se numără şi o iniţiativă în acest sens.
În opinia ei, la nivel european trebuie comunicat mai clar în materie de competenţe. "Pot să vă spun că vreau ca formarea profesională la nivel european să fie consolidată, să avem o dimensiune europeană şi diplomele să fie recunoscute. E important să precizăm că putem stimula mai bine înscrierea la formarea profesională nu doar prin Erasmus, ci şi prin fondurile de coeziune", a punctat ea în timpul audierilor.
O altă problemă despre care a fost întrebată Roxana Mînzatu a fost ce intenţionează să facă pentru a face mai atractive carierele cadrelor didactice.
"Totul începe de la profesori. Şi Comisia viitoare va pune accentul pe acest subiect. Trebuie să cooperăm cu statele membre pentru a ameliora condiţiile de lucru ale profesorilor. Avem criză de personal în rândul profesorilor în 24 de state membre", a atras ea atenţia, angajându-se să folosească în acest sens şi instrumente precum Semestrul European.
Eurodeputata germană Sabine Yerheyen a întrebat-o pe Roxana Mînzatu dacă şi-a cumpărat o casă şi i-a dublat suprafaţa fără autorizaţia Ministerului Culturii şi cum vede faptul că doreşte să fie validată pentru acest portofoliu în condiţiile în care nu protejează nici măcar patrimoniul cultural din propria ţară.
Mînzatu a explicat că a cumpărat casa de 60 de metri pătraţi în care a locuit până la 17 ani din centrul vechi al Braşovului în 2009 pentru a o moderniza, întrucât era într-o stare puternică de degradare. Ea le-a spus eurodeputaţilor inclusiv faptul că a dormit împreună cu mama ei în acelaşi pat până la vârsta de 17 ani în acest imobil, care avea un acoperiş prin care curgea apa.
Ea a recunoscut că locuinţa are acum o suprafaţă de 120 metri pătraţi şi trei dormitoare, dar susţine că imobilul nu este monument istoric şi că deţine un document de la Ministerul Culturii care atestă acest lucru. "În două documente, unul din 2011 şi unul de ieri (luni - n.r.) emise de Ministerul Culturii se menţionează că această casă în care am locuit toată viaţa nu este un monument istoric", le-a spus Roxana Mînzatu eurodeputaţilor.
Problema legalităţii extinderii casei din Braşov a fost abordată şi de eurodeputatul danez Hanne Dahl care a întrebat-o şi dacă este angajată în susţinerea statului de drept.
"Am fost mereu o susţinătoare a statului de drept", a dat asigurări Roxana Mînzatu, care a afirmat în acelaşi timp că nu răspunde pentru măsurile împotriva statului de drept luate la un moment de un guvern al PSD, deşi făcea parte din partid la acel moment. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
* Şefele comisiilor din PE care au audiat-o pe Roxana Mînzatu, mulţumite de prestaţia acesteia
* Roxana Mînzatu, după audiere: A fost o audiere intensă, cel mai complex examen al vieţii mele
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Peter Magyar: Grupul de la Vișegrad nu intenționează în prezent să admită noi membri permanenți
Prim-ministrul ungar, Peter Magyar, a declarat marți că Grupul de la Vișegrad (V4) nu intenționează în prezent să admită noi membri permanenți, deși, în cadrul unui format 'V4-plus', ar putea invita ocazional oaspeți, inclusiv țări din afara UE, relatează miercuri agenția de știri croată HINA, care citează MTI. Grupul de la Vișegrad a fost
România în continuare fără premier, criza politică se adâncește (agenții de presă)
România rămâne fără un nou prim-ministru după eșecul de luni seară al liberalului Adrian Veștea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan, scrie AFP. Veștea, desemnat la jumătatea lunii iunie de către președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favor
Interpol avertizează asupra creșterii traficului de persoane prin utilizarea platformelor digitale de plată
Organizația internațională de poliție Interpol a desfășurat o operațiune în șapte țări europene, menită să identifice un nou sistem de recrutare a victimelor traficului de persoane, în mare parte din America de Sud, prin intermediul platformelor digitale de plată care oferă conținut sexual explicit, informează vineri EFE. Misiunea, denumită CyberPr
UE: 19 țări, între care și România, solicită progrese în crearea de centre pentru migranți în străinătate
Nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut vineri, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa&
Liderii statelor UE discută despre bugetul multianual 2028-2034, în a doua zi a Consiliului European
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European de vară, discută vineri despre bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034. Este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să își prezinte punctele de vedere despre
Un cetățean român, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Ucrainei (agenție)
O instanță rusă a condamnat definitiv un cetățean român la 15 ani de închisoare, într-o colonie penală de maximă securitate, pentru furnizarea către Ucraina de informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană din Soci, a relatat vineri Centrul de Relații Publice (PRC) al FSB, citat de agenția Interfax. 'Verdictu
Germania: Cea de-a cincea Conferință de Securitate are loc vineri la Kiel
Cea de-a cincea Conferință anuală de securitate, care servește drept platformă la nivel înalt pentru dialog între factorii de decizie politică, liderii militari, experții și reprezentanții societății civile cu privire la provocările presante de securitate internațională, se desfășoară vineri la Kiel, în Germania, informează Fundația Konrad Adenauer
Ziua Iei 2026, celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare
Ziua Iei 2026 va fi celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare, sâmbătă, 20 iunie, informează un comunicat de presă publicat joi de Ambasada României în Republica Portugheză. Lisabona se îmbracă din nou în straie de sărbătoare tradiționale românești în cadrul unui spectacol extraordinar dedicat iei. C
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE
Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și este hotărâtă să-și apere securitatea, potrivit unei rezoluții adoptate joi de eurodeputați, informează Parlamentul European într-un comunicat de presă. Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incident
PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda
Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă. Textul rezoluției, dat pu
Eurobarometru: 44% dintre adolescenții români petrec prea mult timp în fața ecranelor
Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți. Fenomenul est
Ia românească a fost sărbătorită la Nicosia într-o ediție dedicată tradițiilor și comunității românești
Alianța Românilor din Cipru a primit Ordinul 'Meritul pentru promovarea drepturilor omului și angajament social', în grad de Cavaler, conferit de Președintele României, în cadrul Festivalului Iei Românești desfășurat duminică la Nicosia. Evenimentul a reunit comunitatea românească din insulă într-o celebrare a tradițiilor, ed
România și Republica Moldova l-au comemorat pe Mihai Eminescu la Viena
România și Republica Moldova au adus un omagiu poetului național Mihai Eminescu la Viena, la împlinirea a 137 de ani de la trecerea sa în eternitate. Reprezentanții celor două state au depus, luni 15 iunie, coroane de flori la bustul lui Eminescu amplasat în fața Parohiei Ortodoxe Române din capitala austriacă. La
Tradiția românească a dantelei, prezentată la Zagreb
Meșteșugul tradițional al confecționării dantelei din regiunea Mândra, inclus recent în patrimoniul cultural imaterial al României și propus pentru recunoaștere UNESCO, a fost prezentat sâmbătă publicului din Zagreb cu prilejul expoziției itinerante ''Dantela Mândrei'', informează agenția HINA. Ediția din Zagreb urmează
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru, celebrate la Nicosia
Ziua Universală a Iei și legăturile culturale dintre România și Cipru au fost celebrate vineri seara la Nicosia printr-un eveniment de diplomație culturală și economică în care ia românească - inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO - a fost folosită ca simbol de dialog și cooperare între cele două state membre ale Uniunii Europene.











