Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Comunitatea românească din Belgia devine din ce în ce mai importantă şi, din punct de vedere numeric, este o comunitate emergentă, iar secţiile de votare ce vor fi organizate pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie reflectă această realitate, a afirmat ambasadoarea României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, într-un interviu acordat miercuri AGERPRES.

''Comunitatea românească în Belgia devine din ce în ce mai importantă şi, într-adevăr, numeric putem spune că este o comunitate emergentă. În marile oraşe, în special în regiunea Bruxelles-Capitală, românii se găsesc în topul comunităţilor de străini din Belgia. Cred că e un lucru foarte important, mai ales că Bruxelles-Capitală se consideră unul dintre cele mai cosmopolite oraşe din lume şi mizează foarte mult pe dialogul cu cei care aleg să se stabilească în acest oraş'', a explicat ambasadoarea.

Potrivit acesteia, comunităţi considerabile de români sunt şi în Flandra, în special în provinciile Anvers şi Limburg, la graniţa cu Olanda, unde în multe oraşe românii reprezintă una dintre cele mai mari comunităţi. ''Acest lucru face să avem un dialog foarte bun cu autorităţile locale şi federale. Trebuie să spunem că antreprenorii români se află pe primul loc după antreprenorii belgieni, ceea ce este un motiv de mândrie, dar în acelaşi timp ne impune un dialog foarte strâns cu autorităţile locale şi cu cele din România pentru a sprijini integrarea lor'', a declarat Andreea Păstârnac.

În acest context, la ultimele cicluri electorale misiunea diplomatică a României în Regatul Belgiei a fost preocupată să existe secţii de vot acolo unde sunt mari comunităţi româneşti şi există deja un mediu asociativ. ''Dacă vă uitaţi la propunerile noastre de secţii de vot în regiunea Bruxelles-Capitală, veţi vedea că avem multe secţii de vot în comunele din nordul Bruxellesului, unde, de altfel, comunitatea românească se găseşte pe primele locuri. Aş menţiona aici comuna Schaerbeek, unde avem două biserici româneşti şi foarte multe asociaţii'', a spus ea.

Un alt element evidenţiat de ambasadoare a fost dialogul pregătitor exerciţiului electoral, prin care s-a încercat să se răspundă unei distribuiri geografice a comunităţii româneşti care să corespundă şi dialogului cu autorităţile provinciilor, cu guvernatorii şi cu autorităţile regiunilor din Belgia.

''Astfel, avem pentru prima dată o secţie de vot la Arlon, o localitate aproape de Luxemburg şi unde avem o comunitate importantă românească, avem o parohie extrem de activă şi foarte mulţi români trăiesc în întreaga provincie într-un număr însemnat. Avem pentru prima dată două secţii de vot la Roeselare şi Turnhout, localităţi unde comunitatea românească este extrem de importantă şi de activă şi unde am organizat în ultimii doi ani consulate itinerante pentru a răspunde nevoilor acestei comunităţi. Primarii din aceste localităţi, din localităţile învecinate ne-au oferit tot sprijinul pentru a organiza în mod constant acţiuni culturale, acţiuni dedicate învăţării limbii române, acţiuni sociale, de integrare a comunităţii româneşti, iar organizarea unei secţii de vot vine cumva natural în continuarea acestui proces de dialog cu comunităţile şi autorităţile locale'', a explicat Andreea Păstârnac.

Un exemplu este Sint-Niklaas, un oraş situat nu departe de Anvers şi aflat într-un triunghi de localităţi unde există comunităţi româneşti extrem de importante. Toate aceste localităţi din Flandra se află într-o zonă numită The Food Valley, cunoscută pentru activitatea intensă agroalimentară, Belgia fiind unul din liderii europeni în acest domeniu.

De asemenea, ambasadoarea a amintit şi despre secţia de vot de la Geel, oraş unde există o cooperare la nivelul autorităţii locale de 30 de ani şi există sprijin din partea mediului asociativ belgian care este activ atât în Belgia, cât şi în România.

În egală măsură, a declarat reprezentanta României în Belgia, distribuţia secţiilor de vot se bazează şi pe o analiză a modului în care s-a desfăşurat votul până acum în secţiile existente, nu doar o analiză cantitativă, ci şi o analiză a autorităţilor din România şi a autorităţilor belgiene.

''În acelaşi timp, trebuie să ne gândim că mulţi dintre cetăţenii români care au deja dublă cetăţenie votează, în cadrul acestui exerciţiu electoral, pentru autorităţile belgiene. De asemenea, Belgia este o ţară care are o infrastructură extraordinară la nivel de transport şi multe din secţiile de vot sunt la o distanţă care va permite accesul tuturor celor care doresc să voteze şi pe care îi aşteptăm'', a încheiat ambasadoarea României în Regatul Belgiei.

Ministerul Afacerilor Externe organizează 915 secţii de votare în străinătate la alegerile europarlamentare.

Cele mai multe secţii vor fi organizate în ţările unde trăiesc cele mai numeroase comunităţi de cetăţeni români: Italia (150 de secţii), Spania (147 de secţii), Regatul Unit al Marii Britanii (104 secţii), Germania (87 secţii), Franţa şi Principatul Monaco (67 de secţii), Republica Moldova (52 secţii), SUA (45 secţii), Belgia (24 secţii), Austria (17 secţii), Irlanda (16 secţii), Olanda (16 secţii), Danemarca (14 secţii), Canada (12 secţii).

În Belgia, vor fi organizate secţii la Bruxelles (10 secţii), Anvers (2 secţii), Liege, Mons, Charleroi, Bruges, Gent, Roeselare, Geel, Hasselt, Namur, Turnhout, Arlon, Sint-Niklaas (câte o secţie).

La alegerile europarlamentare, cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Cetăţenii români care votează în străinătate pot vota dintr-un alt stat membru al UE sau dintr-o ţară din afara UE la secţiile de votare organizate de către statul român. Nu sunt necesare proceduri suplimentare pentru înregistrarea la vot dintr-un alt stat membru al UE sau dintr-o ţară din afara UE.

Cetăţenii UE care votează în străinătate pot vota la o secţie de votare organizată de statul român în alt stat decât România doar dacă figurează pe listele electorale speciale. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)