Preşedintele francez Emmanuel Macron a afişat joi seară un sprijin total faţă de Ucraina şi a dat asigurări că este gata "să ia toate deciziile" dacă situaţia se degradează pentru Kiev, cu scopul ca "Rusia să nu câştige niciodată", relatează AFP, care notează că declaraţiile şefului statului francez intervin cu trei luni înaintea alegerilor europene unde formaţiunea sa se află în dificultate.

Războiul din Ucraina este "esenţial pentru Europa noastră şi pentru Franţa", a insistat Macron, într-un interviu în direct acordat principalelor jurnale de seară ale televiziunilor TF1 şi France 2.

"Rusia a devenit o putere care vrea să se extindă şi este sigur că nu se va opri acolo", a scris Macron mai târziu, pe platforma X, răspunzând întrebărilor internauţilor.

Macron pe X: Dacă Ucraina pierde războiul, atunci Rusia va ameninţa cu siguranţă Republica Moldova, România, Polonia

"Dacă lăsăm Ucraina singură, dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, atunci Rusia va ameninţa cu siguranţă Republica Moldova, România, Polonia", a avertizat şeful statului francez.

Această abordare nouă a preşedintelui francez, care denunţă o "întărire" a Moscovei şi încearcă să-şi impună rolul de conducător al demersurilor de sprijinire a armatei ucrainene, a fost criticată de numeroşi omologi europeni şi de toţi opozanţii săi din interiorul ţării.

Majoritatea prezidenţială a prevăzut să-şi concentreze campania pe sprijinirea Kievului, acuzând de poziţii proruse Partidul Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă), care o devansează cu aproximativ 10 puncte procentuale în sondajele de opinie pentru alegerile europene.

O diviziune aflată deja în centrul alegerilor prezidenţiale din 2022 - pe care Emmanuel Macron le-a câştigat împotriva candidatei RN, Marine Le Pen - şi care între timp se mai estompase, scrie AFP.

"Securitatea" francezilor necesită "înfrângerea Rusiei" în Ucraina, a spus Macron, apreciind că cei care pun "limite" sprijinului pentru Ucraina "aleg înfrângerea" în faţa "adversarului" rus. "Dacă situaţia se deteriorează" în Ucraina, "trebuie să fim pregătiţi şi vom fi pregătiţi să luăm deciziile necesare pentru ca Rusia să nu câştige niciodată", a afirmat el.

Cu toate acestea, niciun anunţ concret nu a fost făcut în cadrul acestui interviu, notează AFP.

Macron refuză să excludă trimiterea de trupe occidentale în Ucraina

Întrebat despre declaraţiile sale controversate de la sfârşitul lunii februarie cu privire la posibila trimitere de trupe în Ucraina, Macron şi-a moderat oarecum remarcile, în timp ce 68% dintre francezi consideră că a greşit să afişeze această poziţie, potrivit unui sondaj realizat la sfârşitul lunii februarie pentru ziarul Le Figaro.

"Nu vom conduce niciodată o ofensivă, nu vom lua niciodată iniţiativa", a insistat joi Macron, pentru care Occidentul a pus până acum "prea multe limite" în "vocabularul" său, dând asigurări că nu va trimite "niciodată" tancuri sau rachete cu rază medie de acţiune la Kiev, doar pentru a încălca ulterior aceste "linii roşii".

Preşedintele francez a reiterat că nu exclude trimiterea de trupe terestre occidentale în Ucraina pentru a evita o victorie rusă, potrivit dpa.

"Toate aceste opţiuni sunt posibile. Pentru a obţine pacea în Ucraina, nu putem fi slabi. (...) Trebuie să privim situaţia cu sobrietate şi trebuie să spunem cu hotărâre, voinţă şi curaj că suntem gata să folosim mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivul de a ne asigura că Rusia nu va câştiga războiul", a declarat el.

Vorbind despre un ipotetic angajament militar, preşedintele francez încearcă "o logică inversă" la adresa Moscovei, a explicat ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, într-un interviu publicat joi după-amiază de cotidianul Ouest-France.

"În loc să-i spunem mereu (preşedintelui rus Vladimir) Putin ce nu vom face, ceea ce îi dă libertatea de a întoarce confruntarea în avantajul său, trebuie să-i spunem, într-adevăr, că am putea face ceva la care nu se aşteaptă. Este o modalitate de a controla termenii escaladării", a mai spus Sikorski.

"Trebuie să acţionăm pentru a preveni apariţia unor evenimente nefaste. Pentru aceasta, trebuie să anticipăm", a declarat, joi, în cadrul unui forum strategic, şeful Statului Major al Forţelor Armate franceze, Thierry Burkhard. "Riscul de inacţiune este şi mai grav", a adăugat el.

Luni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încercat deopotrivă să trimită un mesaj liniştitor. "Copiii voştri nu vor muri în Ucraina", a spus el în timpul unui interviu acordat presei franceze.

A doua zi, Adunarea Naţională a acordat un sprijin larg acordului bilateral de securitate dintre Paris şi Kiev, confirmat miercuri de Senat, în ciuda abţinerii RN şi a opoziţiei de stânga radicală, care denunţă discursurile "războinice" ale lui Emmanuel Macron.

La doi ani de la începerea ofensivei ruse, pe 24 februarie 2022, un succes al lui Putin ar fi un "cataclism" pentru "puterea de cumpărare", a insistat premierul Gabriel Attal parlamentarilor.

Or, la începutul lunii martie, doar 39% dintre francezi (în scădere cu 11 puncte procentuale faţă de iunie 2023) mai considerau că Franţa ar trebui să continue să sprijine financiar Ucraina, aşa cum o face, potrivit unui sondaj Elabe pentru La Tribune.

Aceeaşi tendinţă se înregistra şi în ceea ce priveşte sprijinul militar, cu 79% dintre francezi opunându-se trimiterii de trupe de luptă la sol, iar 47% fiind inclusiv împotriva trimiterii de instructori.

"Trebuie să ne simţim deosebit de protejaţi pentru că suntem într-adevăr o putere dotată" cu bomba atomică, a mai spus Emmanuel Macron, pe fondul ameninţărilor permanente cu un conflict nuclear proferate de Vladimir Putin. "Noi suntem gata. Avem o doctrină care este stabilită", a adăugat şeful statului francez, referindu-se totodată la "responsabilitatea" franceză de a "nu fi niciodată în escaladare".

EFE: Macron îşi păstrează tonul dur

Agenţia de presă EFE a comentat că "Macron şi-a menţinut impulsul dialectic faţă de omologul său rus şi a insistat că explorează toate căile pentru a preveni victoria Rusiei în Ucraina, inclusiv trimiterea de trupe".

Conştient de gravitatea situaţiei, preşedintele francez a folosit un limbaj alarmist, a insistat că războiul are loc la "mai puţin de 1.100 de kilometri de Strasbourg", unul dintre sediile Parlamentului European, şi a vorbit despre un conflict "existenţial pentru Europa şi pentru Franţa".

De aceea, Macron s-a declarat convins că îl vor urma şi alţi lideri, pentru că frontul ucrainean - unde preşedintele francez consideră că situaţia se înrăutăţeşte din cauza lipsei de material militar cu care se confruntă armata ucraineană - va continua să-i bântuie şi în viitor.

De altminteri, Macron va avea o primă ocazie să-i convingă vineri, când se va întâlni la Berlin cu şefii de guvern ai Germaniei, Olaf Scholz, şi ai Poloniei, Donald Tusk, într-o nouă întâlnire a aşa-numitului "triunghi de la Weimar" care se va axa pe războiul din Ucraina.

"Dacă ne hotărâm să fim slabi în faţa cuiva ca Putin, care nu are limite, dacă îi spunem naiv că nu vom depăşi cutare sau cutare limită, aceasta nu înseamnă că suntem în căutarea păcii; ci înseamnă că ne asumăm înfrângerea", a insistat preşedintele francez.

Macron, care a fost ultimul lider european care a cochetat cu ideea purtării unui dialog cu Putin pentru a opri războiul, s-a prezentat acum drept susţinătorul suprem al opoziţiei faţă de Kremlin.

Într-o perioadă în care Ucraina întâmpină dificultăţi pe front, "unde pentru fiecare 10 obuze pe care le primesc pot trage unul", Macron a cerut creşterea ajutorului militar pentru Kiev, inclusiv prin intermediul unor împrumuturi şi prin producţia de armament pe teritoriul Ucrainei.

Preşedintele francez, a cărui ţară este singura membră a UE care deţine arme nucleare - remarcă EFE -, a dat asigurări că acest avantaj "reprezintă o securitate suplimentară pentru francezi", dar şi "o responsabilitate" care împiedică folosirea acestei arme ca "instrument de destabilizare sau ameninţare".

Macron a subliniat că Parisul nu va lua niciodată iniţiativa ofensivei, pentru că "Franţa este o ţară a păcii", şi a insistat că ţara sa nu este "în război împotriva Rusiei", pe care a calificat-o drept "un adversar" şi a acuzat-o că pregăteşte atacuri cibernetice împotriva Franţei şi a altor ţări din Europa.

Preşedintele francez a numit Rusia o "putere destabilizatoare", iar pe Putin, ca aflându-se într-o "derivă represivă şi autoritară" în ţara sa, dar, după ce a amintit că el însuşi a fost "liderul internaţional în exerciţiu care a vorbit cel mai mult" cu preşedintele rus, Macron a adăugat că "într-o zi va trebui să o facem din nou".

Totuşi, Macron a insistat că "nu va exista pace durabilă dacă nu există suveranitate şi revenirea la graniţele recunoscute internaţional în Ucraina".

Statul palestinian, cheia securităţii Israelului, consideră Macron

În interviul acordat celor două posturi de televiziune franceze, la oră de maximă audienţă, preşedintele Macron a vorbit şi despre conflictul din Orientul Mijlociu, apreciind în acest context că existenţa unui stat palestinian este fundamentală pentru securitatea Israelului şi a Orientului Mijlociu.

"Securitatea întregii regiuni a Israelului trece printr-un răspuns politic la dreptul poporului palestinian de a avea un stat", a insistat Macron, care a adăugat că Franţa a avut "o poziţie constantă" după atacurile grupării islamiste palestiniene Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului.

Preşedintele Macron a amintit că Franţa recunoaşte dreptul Israelului de a se apăra, dar că nu a spus "niciodată" că statul israelian "ar avea un drept absolut" în acest sens. Macron a mai amintit că Franţa a "condamnat implacabil" atacurile Hamas şi s-a oferit să coopereze împotriva grupării palestiniene.

Şeful statului francez a insistat totodată că Israelul este o democraţie şi, din acest motiv, "trebuie să respecte dreptul umanitar internaţional". AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)