România are un cadru juridic şi de politici solid pentru protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Asociaţiile care reprezintă cele 20 de minorităţi recunoscute beneficiază de sprijin financiar generos pentru protejarea şi promovarea culturilor minorităţilor şi au posibilitatea de a participa la luarea deciziilor prin Consiliul Minorităţilor Naţionale şi prin locuri rezervate în Parlament. Cei mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor şi-au exprimat satisfacţia faţă de sistemul actual de protecţie.

Acestea se numără printre principalele concluzii ale unei Opinii privind România publicate marţi de Comitetul consultativ al Consiliului Europei privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, conform unui comunicat de presă transmis AGERPRES de organizaţia cu sediul la Strasbourg.

În 2022 a fost efectuat un recensământ al populaţiei şi locuinţelor, în care persoanele aparţinând minorităţilor recunoscute şi-au putut indica apartenenţa etnică şi lingvistică. Au fost depuse eforturi pentru a creşte gradul de informare cu privire la recensământ în rândul minorităţilor şi pentru a traduce chestionarele în limbile minorităţilor. Dar reprezentanţii celor mai multe minorităţi naţionale se aşteaptă ca numărul lor să scadă. Acest lucru duce la nesiguranţă cu privire la implementarea în viitor a dreptului de a folosi limbile minoritare în administraţie, în faţa instanţelor judecătoreşti şi în domeniul inscripţionărilor în spaţiul public, întrucât utilizarea drepturilor lingvistice este condiţionată de un prag de 20%. Comitetul consultativ îndeamnă autorităţile să dea dovadă de prudenţă în aplicarea pragului de 20 % şi recomandă utilizarea suplimentară a unui număr absolut ca prag alternativ.

De asemenea, Comitetul regretă faptul că, în ciuda recomandărilor anterioare în acest sens, utilizarea limbilor minoritare în contact cu autorităţile publice continuă să fie serios îngreunată de faptul că formularele administrative necesare, prevăzute de legislaţia în vigoare, nu au fost încă aprobate de guvern.

Progresele realizate în cadrul "Strategiei de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020" sunt greu de evaluat din cauza lipsei unor indicatori de referinţă clari şi a unei evaluări sistematice. Este evident, însă, că pandemia de COVID-19 a dus la un regres semnificativ în mai multe domenii. Copiii romi au fost afectaţi în mod disproporţionat de impactul negativ al închiderii şcolilor asupra participării la educaţie şi a nivelurilor de educaţie atinse. Diferite forme de segregare şi alte cazuri de discriminare în şcoli continuă, iar monitorizarea sistematică a segregării de către Ministerul Educaţiei este doar la început.

Comportamentul abuziv al poliţiei şi utilizarea excesivă a forţei împotriva romilor continuă să fie o problemă şi au fost, de asemenea, exacerbate în timpul pandemiei, când romii au fost folosiţi ca ţapi ispăşitori pentru răspândirea virusului. Comitetul consultativ îndeamnă autorităţile să investigheze şi să sancţioneze în mod eficient cazurile de comportament inadecvat al poliţiei, în special împotriva romilor, şi să consolideze eficacitatea mecanismelor de supraveghere şi de formare pentru a preveni prejudecăţile rasiale în rândul poliţiei.

Autorităţile investesc fonduri considerabile în promovarea dialogului intercultural. În timp ce antisemitismul şi în special antiţigănismul continuă să constituie o problemă serioasă în societate, marea majoritate a populaţiei României nu percepe o distanţă între români şi maghiari la nivel individual. La nivel politic, însă, o serie de evenimente au stârnit dezbateri aprinse despre interpretările diferite ale istoriei şi despre utilizarea unor simboluri precum steaguri şi imnuri.

Sistemul bine stabilit de predare în şi a douăsprezece limbi minoritare diferite continuă să funcţioneze, dar multe limbi suferă din cauza lipsei de profesori. Autorităţile au depus eforturi pentru a îmbunătăţi reprezentarea minorităţilor naţionale în materialele educaţionale şi au inclus informaţii despre culturile minoritare şi despre Holocaust. Cu toate acestea, trebuie să facă mai mult în ceea ce priveşte istoria şi situaţia actuală a minorităţilor romă şi evreiască.

Textul Opiniei recunoaşte că există un grad bun de participare formală a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale garantat prin Consiliul Minorităţilor Naţionale şi prin locurile rezervate în Parlament. Există deficienţe în ceea ce priveşte reprezentarea scăzută a romilor în Parlament, lipsa echilibrului de gen în ambele organisme şi deficienţe în procedura prin care asociaţiile minorităţilor naţionale se pot înscrie pentru a concura la alegerile naţionale.

Constatările acestei Opinii pentru al cincilea ciclu privind implementarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale de către România se bazează pe informaţii cuprinse în cel de-al cincilea raport naţional, alte surse scrise, precum şi informaţii obţinute de Comitetul Consultativ din surse guvernamentale şi neguvernamentale în timpul vizitei efectuate la Timişoara, Oradea, Telechiu (Comuna Ţeţchea, judeţul Bihor), Satu Mare şi Bucureşti în perioada 27 iunie - 1 iulie 2022.

Proiectul de opinie, în forma aprobată de Comitetul Consultativ la 7 decembrie 2022, a fost transmis autorităţilor române la 9 decembrie 2022 pentru observaţii, care au fost trimise de autorităţile române la 20 februarie 2023.

Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale este cel mai cuprinzător tratat european care protejează drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Este primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic dedicat protecţiei minorităţilor naţionale din întreaga lume, iar punerea sa în aplicare este monitorizată de un comitet consultativ compus din experţi independenţi. Tratatul a intrat în vigoare la 1 februarie 1998 şi este în prezent în vigoare în 39 de state. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)