Agenţia France Presse relatează miercuri despre lupta cu defrişările ilegale din Carpaţi, în Polonia şi România.

Relatările agenţiei încep cu o imagine din adâncul pădurii din Carpaţii polonezi, unde pe un brad bătrân se văd urme de gheare. Un bârlog de urşi, cu crengi şi frunze pe margini, se află la câţiva paşi de o zonă defrişată.

Un purtător de cuvânt al organizaţiei ecologiste Greenpeace, Marek Jozefiak, arată spre împrejurimi din satul Zatwarnica, din sud-estul Poloniei: "Vedeţi dealul acela? Deja l-au ras. La vreo 50 de metri de bârlog".

În Polonia mai trăiesc doar 150 de urşi, iar habitatul lor trebuie păstrat, spune el, deplângând protecţia insuficientă a pădurilor de munte, locuri pe care le numeşte "sfinte".

Lanţul muntos carpatic se află pe teritoriile a opt ţări europene, iar pădurile - dintre care şi unele bătrâne, de peste 150 de ani - sunt printre ultimele bastioane ale biodiversităţii pe continent. Mai există chiar şi păduri virgine, neatinse de om.

Cu fagi şi conifere, cu sute de alte specii de plante, cu zimbri, râşi, lupi, pisici sălbatice şi multe specii de păsări cum ar fi ciocănitoarea de munte, astfel de medii sunt vitale pentru combaterea modificărilor climatice, deoarece captează dioxidul de carbon.

Greenpeace consemnează însă, într-un raport din noiembrie 2022, că la fiecare oră dispar din Carpaţi păduri de pe o suprafaţă "în medie de peste cinci ori mai mare decât a unui teren de fotbal".

Această realitate este privită cu relativă indiferenţă în Polonia, dar a atras deja atenţia în România, au constatat jurnaliştii AFP.

Pe teritoriul românesc se află mai mult de jumătate din suprafaţa Carpaţilor; restul munţilor din acest lanţ sunt în Slovacia, Polonia, Ucraina şi câte puţin în Ungaria, Serbia, Cehia şi Austria.

Pe hârtie, regiunea este "una din cele mai protejate din Uniunea Europeană", consemnează raportul Greenpeace.

În realitate, în Polonia sunt protejate doar 1% până la 3% din păduri. Agenţia silvică de stat, care are rolul de a conserva şi exploata fondul forestier, deţine majoritatea; veniturile sale au crescut în 2022 cu 50%, la 15,2 miliarde de zloţi (circa 3,4 miliarde de euro), din care peste 90% din vânzarea lemnului. "Încearcă să scoată cât mai mulţi bani", acuză Jozefiak.

În 2018, justiţia europeană a condamnat Polonia pentru tăierile de arbori din pădurea virgină Bailowieza din est, cea mai mare din cele încă existente în Europa. Autorităţile reacţionează la critici prin plantări de puieţi - o soluţie despre care militanţii ecologişti spun că nu compensează distrugerea mediului.

În Polonia nu s-a înfiinţat în ultimele zeci de ani niciun parc naţional, din cauza legislaţiei care acordă autorităţilor locale dreptul de veto. Exploatarea pădurilor nu este însă interzisă nici măcar în parcurile existente.

Ewa Tkacz, şefa unei exploatări forestiere, declară că nu există "niciun impact negativ asupra ecosistemului" şi că "iubim foarte mult natura".

Ecologiştii protestează periodic. Greenpeace cere Uniunii Europene să dezvolte şi să finanţeze un plan pentru protecţia Carpaţilor ca "patrimoniu natural vital".

Profesorul de biologie Andrzej Zbrozek, care locuieşte în mijlocul pădurii, spune că munţii Carpaţi "devin un fel de teren agricol, subordonat exploatării forestiere". "Îmi e greu să accept că pădurile prin care am umblat toată viaţa se răresc încet-încet", mărturiseşte bărbatul în vârstă de peste 50 de ani.

Ravagii similare au loc şi în Slovacia. Geograful Mikulas Huba arată că, deşi suprafaţa împădurită reprezintă oficial peste 40% din teritoriul ţării, "nu mai sunt păduri adevărate", ci de multe ori terenuri de exploatare sau doar tufişuri.

În România, reporterii AFP l-au însoţit pe inginerul silvic Gabriel Oltean într-o pădure întunecoasă de molizi înalţi, în căutarea unor arbori marcaţi cu numere acum doi ani. Metoda de marcare este încă utilizată pentru verificarea tăierilor ilegale, însă este ineficientă, explică specialistul în vârstă de 32 de ani, care nu mai reuşeşte să găsească trunchiurile cu marcaje de pe teritoriul comunei Ghimeş-Făget din estul ţării. "Aşa că închipuiţi-vă un inspector care ajunge aici fără să cunoască locurile!", spune el.

Personalul este insuficient, iar marcajele se şterg cu timpul sau sunt acoperite de răşină.

AFP afirmă că pădurile erau relativ păstrate sub dictatura lui Ceauşescu, care le folosea pentru vânătoare, însă după 1989 au avut loc defrişări ilegale pe care multă vreme autorităţile nu au reuşit să le împiedice.

De sus se văd cicatricile lăsate de tăieri în verdele pădurilor. La sol, butucii rămaşi amintesc de arborii care creşteau pe terenuri care acum arată a păşuni. Curtea de Conturi a României estima în 2013 că din 1990 până în 2011 s-au tăiat ilegal circa 80 de milioane de metri cubi de lemn.

În prezent, suprafaţa împădurită din România este de circa o treime (6,6 milioane de hectare), iar industria forestieră şi a lemnului reprezintă 4,5% din PIB, adică aproape 10 miliarde de euro, conform firmei PwC. Lemnul este folosit pentru foc, în special la ţară, sau ajunge pe pieţele internaţionale de mobilă şi bricolaj. Cifrele exacte sunt greu de obţinut, însă fondul mondial pentru natură WWF estimează, pe baza unor monitorizări locale, că aproximativ o treime din transporturile de lemn sunt ilegale.

Proporţiile flagelului au determinat Comisia Europeană să declanşeze în 2020, după semnalările unor organizaţii neguvernamentale, o procedură de infringement (constatare a neîndeplinirii obligaţiilor) şi să ameninţe România cu sancţiuni financiare.

Din 2014, se foloseşte sistemul digital Sumal, modernizat ulterior, pentru urmărirea camioanelor, care facilitează depistarea tăierilor ilegale. Transportatorii au obligaţia de a încărca într-o aplicaţie fotografii care să facă dovada cantităţilor de lemn extrase din păduri, pentru comparaţie cu cele care ajung în depozite.

La sfârşitul lui ianuarie, ministrul de atunci al mediului, Barna Tanczos, s-a lăudat în presă cu "cel mai sofisticat sistem din Europa", însă grupările infracţionale reuşesc încă să dejoace controalele, efectuând mai multe transporturi cu acelaşi aviz. Doar o mică parte din lemnul furat este confiscată - mai puţin de 90.000 de metri cubi în 2022, conform datelor oficiale.

Autorităţile au decis să continue eforturile. În iunie, parlamentul a adoptat o lege pentru obligativitatea camerelor de supraveghere pe drumurile forestiere; primele 350 vor fi instalate anul viitor.

Gabriel Oltean a amplasat astfel de camere din 2021, pentru monitorizarea zonei Ghimeş. El relatează că localnicii au fost şocaţi când au văzut imagini difuzate în direct pe YouTube cu camioanele într-un du-te-vino neîntrerupt şi presupuşii tăietori ilegali forfotind pe drumurile mărginite de buşteni.

Prin urmărire, Oltean a depistat mai multe camioane suspecte; ca şi alţi avertizori, în unele cazuri el a reuşit să obţină începerea unor anchete şi confiscarea unor cantităţi de lemn. Încă nu s-a ajuns la nicio condamnare.

Pentru prinderea infractorilor ar fi nevoie de un program informatic de alertă în timp real, explică Radu Melu, expert al WWF România. Sau măcar de vigilenţă continuă, deoarece "camioanele trec prin faţa camerei, imaginile sunt arhivate şi după o vreme şterse fără să se întâmple nimic".

Guvernul intenţionează să implementeze un sistem sofisticat de monitorizare cu imagini din satelit, drone şi avioane - o investiţie de 46 de milioane de euro, finanţată din fonduri europene.

Oltean, acum consultant în domeniu, este de părere că numai tehnologia poate ajuta la combaterea defrişărilor, prin "reducerea intervenţiei umane", fiindcă mafia lemnului are de multe ori complici într-o administraţie forestieră coruptă, aşa cum au dovedit mai multe scandaluri răsunătoare din ultimii ani. "Ca un radar rutier: degeaba eşti prieten cu poliţistul care te opreşte, viteza excesivă este înregistrată şi nimic nu te scapă".

În zona lui din Ghimeş, pădurarul Petre Oltean (fără legătură de rudenie cu Gabriel) vede zilnic progrese în lupta împotriva defrişărilor ilegale, datorită mobilizării unor "oameni competenţi" şi a apariţiei unor colegi "mai tineri, cu altă mentalitate".

În această luptă se plăteşte uneori cu viaţa. AFP reaminteşte că au avut loc agresiuni împotriva militanţilor ecologişti şi a pădurarilor, doi dintre aceştia fiind ucişi în 2019. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Mariana Ionescu)