Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a publicat joi deciziile luate de la caz la caz în cadrul reuniunii Comitetului din 5-7 iunie pentru a supraveghea punerea în aplicare a hotărârilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În cadrul reuniunii, Comitetul de Miniştri a adoptat 38 de decizii privind 19 state. Dintre acestea, 31 de rezoluţii adoptate sunt finale, însemnând încheierea supravegherii executării unei hotărâri, miniştrii considerând că statul pârât a adoptat toate măsurile necesare ca răspuns la încălcările constatate de instanţă.

În temeiul articolului 46 din Convenţia europeană a drepturilor omului, hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru statele în cauză. Comitetul de Miniştri supraveghează executarea hotărârilor pe baza informaţiilor furnizate de autorităţile naţionale în cauză, de ONG-uri, de instituţiile naţionale pentru drepturile omului şi de alte părţi interesate.

Trei dintre deciziile adoptate la reuniunea din această săptămână a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privesc cazuri din România şi vizează supraaglomerarea şi condiţiile precare de detenţie în închisori şi în centrele de detenţie, deficienţe în ceea ce priveşte protecţia juridică şi asistenţa medicală şi socială acordată persoanelor vulnerabile şi supraaglomerarea şi condiţiile de viaţă, tratamentul şi îngrijirea inadecvate acordate pacienţilor din unităţile de psihiatrie.

Redăm deciziile, publicate în limba română, conform unui comunicat transmis AGERPRES de Consiliul Europei.



H46-21 Cauza Rezmiveş şi alţii şi grupul Bragadireanu împotriva României (cerererile nr. 61467/12 şi 22088/04)

Decizii

Delegaţii Miniştrilor,

1. reamintesc problemele structurale de lungă durată legate de supraaglomerarea şi de condiţiile de detenţie inumane şi degradante în penitenciare şi în centrele de reţinere şi arestare preventivă din cadrul secţiilor de poliţie din România, precum şi de absenţa continuă a unui sistem de recursuri interne conforme cu Convenţia în această privinţă;

2. reamintind sprijinul lor ferm faţă de măsurile pe care autorităţile le-au prezentat în ultimul lor plan de acţiune pentru a rezolva problemele de fond aflate la originea hotărârilor din acest grup, iau act cu interes de informaţiile privind progresele înregistrate, în special în ceea ce priveşte punerea la dispoziţia deţinuţilor de noi spaţii pentru cazare, şi salută angajamentul continuu al autorităţilor pentru punerea în aplicare a acestuia;

3. reiterează, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la persistenţa supraaglomerării în sistemul penitenciar şi regretă faptul că tendinţa de creştere observată la examinarea lor din martie 2021 a continuat; subliniază încă o dată că măsurile menite să reducă populaţia carcerală şi să o menţină la niveluri gestionabile, integrate într-o politică penală raţională şi coerentă, sunt esenţiale pentru a obţine o soluţie durabilă;

4. luând act cu mare interes de faptul că autorităţile iau în considerare o reformă majoră a politicii penale a statului, le solicită cu fermitate să se bazeze pe deplin, în acest proces, pe indicaţiile relevante ale Curţii Europene în hotărârea pilot Rezmiveş şi alţii şi pe expertiza, activitatea şi instrumentele celelalte ale Consiliului Europei în această privinţă;

5. în ceea ce priveşte condiţiile materiale din penitenciare, solicită autorităţilor să indice modul în care vor accelera activitatea de determinare a investiţiilor necesare pentru modernizarea infrastructurii penitenciare; între timp, le solicită cu fermitate să se asigure că spaţiile existente sunt menţinute într-o stare de întreţinere adecvată; le îndeamnă, în plus, să remedieze celelalte deficienţe în ceea ce priveşte condiţiile de viaţă oferite deţinuţilor, inclusiv bazându-se pe cele mai recente recomandări care le-au fost adresate de către Comitetul European pentru prevenirea torturii;

6. salută iniţiativa autorităţilor de a se baza pe cooperarea din partea Unităţii pentru cooperare în domeniul poliţiei şi al privării de libertate a Consiliului Europei, cu sprijinul Fondului fiduciar pentru drepturile omului, pentru a consolida furnizarea de asistenţă medicală şi de îngrijiri de sănătate mintală pentru deţinuţi; solicită autorităţilor să se asigure că soluţiile înaintate în proiectul de strategie şi de plan de acţiune care vizează remedierea problemei deficitului persistent de personal în sistemul medical penitenciar sunt aprobate şi susţinute la nivelul decizional corespunzător pentru a garanta punerea lor în aplicare integrală şi rapidă;

7. îşi reiterează cu fermitate apelul adresat autorităţilor de a demonstra că planurile lor de modernizare şi de reînnoire a reţelei existente de centre de reţinere şi arestare preventivă din cadrul secţiilor de poliţie asigură faptul că unităţile noi şi cele renovate vor oferi condiţii adaptate la durata şederii deţinuţilor, inclusiv un regim adecvat de activităţi în afara celulei şi spaţii echipate corespunzător pentru astfel de activităţi;

8. în ceea ce priveşte sistemul de căi de atac la nivel intern, salută cu convingere instituirea jurisprudenţială a unui recurs compensatoriu efectiv pentru plângerile plauzibile legate de condiţiile inadecvate de detenţie şi de transport; iau act, în ceea ce priveşte recursul preventiv disponibil pentru a solicita încetarea unor astfel de situaţii, de evaluarea Curţii potrivit căreia funcţionarea eficientă a acestuia depinde de îmbunătăţiri suplimentare în cadrul sistemelor penitenciare şi de detenţie preventivă;

9. solicită autorităţilor să furnizeze informaţii cu privire la aspectele menţionate mai sus şi la celelalte chestiuni prezentate în analiza Secretariatului până la 30 septembrie 2023 şi să informeze Comitetul ulterior în mod corespunzător; decid să reia examinarea acestui grup de cauze cel târziu în cadrul reuniunii lor privind drepturile omului din iunie 2024.


H46-22 Cauzele Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu şi N. (nr. 2) împotriva României (cererile nr. 47848/08 şi 38048/18)

Decizii

Delegaţii Miniştrilor

1. reamintesc că aceste cauze privesc deficienţe ale sistemului de protecţie juridică a adulţilor cu dizabilităţi intelectuale şi cu afecţiuni psihice, în special limitările drastice pe care le implică în ceea ce priveşte capacitatea persoanelor protejate de a-şi exercita drepturile şi lipsa unor soluţii adecvate pentru situaţia adulţilor vulnerabili care nu au nicio rudă capabilă sau dispusă să acţioneze în numele lor;

2. reamintesc că hotărârea Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu priveşte, de asemenea, alte deficienţe grave în asistenţa socială şi medicală acordată unui tânăr orfan cu dizabilităţi intelectuale, absenţa unei anchete efective privind circumstanţele decesului său, care a survenit după transferul său nejustificat într-un spital de psihiatrie, precum şi lipsa unor căi de atac care să permită examinarea de către o autoritate independentă a acuzaţiilor privind încălcări similare ale drepturilor prevăzute de Convenţie;

3. iau notă cu satisfacţie de faptul că, în urma deciziei Curţii Constituţionale din iulie 2020 prin care a fost declarat neconstituţional sistemul de tutelă în vigoare la acea dată, Parlamentul a adoptat o lege care introduce un nou sistem gradual de sprijin şi protecţie juridică pentru adulţii vulnerabili; salută răspunsul pe care autorităţile române l-au adus astfel apelurilor relevante ale Comitetului Miniştrilor în hotărârea Valentin Câmpeanu şi constatărilor şi indicaţiilor ulterioare ale Curţii Europene în cauza N. (nr. 2);

În ceea ce priveşte măsurile individuale

4. invită autorităţile să indice dacă dl. N. s-a prevalat de posibilitatea oferită de noua legislaţie de a solicita instanţelor să reevalueze situaţia sa şi, în caz afirmativ, să informeze Comitetul cu privire la stadiul procedurii;

În ceea ce priveşte măsurile generale

5. referitor la noul sistem de sprijin şi de protecţie juridică, îndeamnă autorităţile să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acestuia, în special reevaluarea în curs a situaţiei celor care au fost anterior plasaţi sub tutelă şi să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că noua legislaţie este aplicată în mod adecvat şi efectiv; în acest context solicită autorităţilor să abordeze preocupările exprimate de societatea civilă cu privire la capacităţile interne existente şi la măsurile suplimentare necesare pentru a garanta o determinare judiciară rapidă şi corectă a situaţiei persoanelor în cauză;

6. îndeamnă cu tărie autorităţile să îşi dubleze eforturile pentru a adopta, fără întârziere, soluţii conforme cu prevederile Convenţiei pentru situaţia celor care, precum domnul Câmpeanu, nu au nicio rudă capabilă sau dispusă să preia sarcinile de sprijin sau de reprezentare în cadrul noului sistem, subliniind că astfel de soluţii sunt esenţiale pentru a asigura accesul efectiv la justiţie pentru acest grup de persoane deosebit de vulnerabile;

7. în acest sens, subliniază imperativul de a asigura respectarea drepturilor omului în ceea ce priveşte tratamentul persoanelor cu dizabilităţi care sunt încă plasate în medii instituţionalizate, închise până la finalizarea procesului de tranziţie către o viaţă independentă, în comunitate;

8. reamintesc în acest context că România a introdus în ordinea sa juridică, cu trimitere directă la constatările Curţii în această hotărârea, dispoziţii care acordă organizaţiilor relevante ale societăţii civile calitate procesuală activă în procedurile care implică drepturile şi interesele legitime ale persoanelor cu dizabilităţi; îndeamnă autorităţile să continue să permită accesul acestor organizaţii la aceste persoane în toate tipurile de structuri în care acestea pot fi îngrijite, astfel încât aceste dispoziţii şi protecţia pe care o oferă să rămână practice şi eficiente;

9. în ceea ce priveşte celelalte măsuri necesare pentru a garanta nerepetarea încălcărilor din Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu, relevă problemele nesoluţionate evidenţiate în analiza pregătită de Secretariat pentru prezenta examinare şi solicită autorităţilor să informeze Comitetul cu privire la măsurile avute în vedere pentru a le remedia;

10. solicită autorităţilor să furnizeze informaţii cu privire la toate aspectele menţionate mai sus până la 30 septembrie 2023 şi să informeze Comitetul ulterior în mod corespunzător; decid să reia examinarea acestor cauze cel târziu la reuniunea lor privind drepturile omului din iunie 2024.


H46-23 Cauza Parascineti, grupul Cristian Teodorescu, cauzele N. şi R.D. şi I.M.D. împotriva României (cererile nr. 32060/05, 22883/05, 59152/08 şi 35402/14)

Decizii

Delegaţii Miniştrilor

1. reamintesc că aceste cauze se referă la probleme structurale de lungă durată legate de supraaglomerarea şi de condiţiile de viaţă, tratamentul şi îngrijirea inadecvate pentru pacienţii din instituţiile psihiatrice din România; de privarea ilegală sau arbitrară de libertate a pacienţilor internaţi nevoluntar în astfel de instituţii; şi de deficienţe în procedurile relevante şi în garanţiile care însoţesc internările nevoluntare şi tratamentul psihiatric acordat acestor pacienţi;

2. subliniind că aceste chestiuni ţin de statul de drept şi ridică, de asemenea, preocupări de ordin umanitar în ceea ce priveşte persoane care aparţin unui grup deosebit de vulnerabil, care au fost supuse în mod istoric unor prejudecăţi cu consecinţe de durată, ceea ce a dus la excluderea lor socială;

În ceea ce priveşte măsurile individuale

3. reamintesc că reclamanţii din cauzele Parascineti, Cristian Teodorescu şi Atudorei şi-au redobândit libertatea până la data pronunţării hotărârilor Curţii Europene şi că nu mai sunt necesare măsuri suplimentare în ceea ce priveşte situaţia lor; decid să pună capăt supravegherii măsurilor individuale în aceste cauze;

4. reiterează, în ceea ce priveşte reclamantul din cauza N., apelul lor către autorităţi de a continua să monitorizeze situaţia pentru a se asigura că măsurile luate pentru a permite eliberarea sa din spitalul de psihiatrie în comunitate rămân în vigoare atât timp cât situaţia sa o impune, aşa cum presupune obligaţia lor de a asigura restitutio in integrum reclamantului;

5. iau act de faptul că reclamanţii din cauza R.D. şi I.M.D. au fost eliberaţi din detenţia psihiatrică cu condiţia să urmeze un tratament psihiatric ambulatoriu; consideră, având în vedere deficienţele legislative care stau la baza încălcărilor din această hotărâre, că situaţia lor este legată de măsurile generale necesare pentru a le remedia;

În ceea ce priveşte măsurile generale

6. reamintind deciziile lor în aceste cauze şi rezoluţia interimară CM/ResDH(2022)49 adoptată în cauza N., precum şi preocupările sporite ale Comitetului faţă de persistenţa deficienţelor structurale evidenţiate de hotărâri şi faţă de eşecul prelungit al autorităţilor române de a lua măsuri pentru a pune capăt şi a garanta nerepetarea încălcărilor;

7. relevă constatările din Raportul Avocatului Poporului din România privind situaţia respectării drepturilor omului în spitalele de psihiatrie din România, expuse în documentul H/Exec(2023)5 pregătit de Secretariat, precum şi de comunicările recente din partea societăţii civile care atestă încă o dată necesitatea urgentă de a lua măsuri de remediere şi îşi exprimă cea mai profundă îngrijorare cu privire la riscul ridicat de noi încălcări pe care le implică această situaţie;

8. iau act cu interes de recentele iniţiative promiţătoare ale unor părţi interesate din sectorul public şi ale societăţii civile, menite să definească şi să avanseze soluţii, însă îşi exprimă regretul profund faţă de lipsa oricărei indicaţii că autorităţile, în special ministerele cu roluri şi responsabilităţi-cheie, sunt acum angajate în elaborarea unui răspuns strategic, cuprinzător şi coordonat la aceste hotărâri, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea unor dispoziţii financiare pentru a sprijini acţiunile necesare;

9. prin urmare, îndeamnă cu insistenţă din nou autorităţile române, la un nivel politic înalt, să dea dovadă de cele mai ferme determinare şi angajament prin impulsionarea, orientarea şi coordonarea acţiunilor necesare pentru punerea în aplicare a hotărârilor;

10. le îndeamnă ferm să prezinte Comitetului, până cel târziu la 30 septembrie 2023, o foaie de parcurs clară şi precisă, cu un calendar strâns, pentru finalizarea şi adoptarea la cel mai înalt nivel al guvernului a unui plan de acţiune cuprinzător, pentru a remedia pe deplin şi în mod durabil deficienţele structurale evidenţiate de aceste hotărâri, punând în valoare iniţiativele promovate de părţi interesate din sectorul public şi de societatea civilă, precum şi activitatea desfăşurată în acest context;

11. îndeamnă autorităţile să se bazeze, de asemenea, pe constatările şi recomandările relevante ale Avocatului Poporului în activitatea lor de definire a unor astfel de soluţii, exprimându-şi încă o dată aprecierea pentru eforturile susţinute ale acestei instituţii de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale pacienţilor din instituţiile psihiatrice, inclusiv în calitatea sa de Mecanism Naţional de Prevenire;

12. atrag de asemenea, atenţia autorităţilor asupra analizei Secretariatului prezentată în documentul H/Exec(2023)5 şi asupra observaţiilor generale finale ale acestuia privind acţiunile necesare pentru executarea acestor hotărâri şi priorităţile urgente în acest context; le îndeamnă să se bazeze pe această analiză şi pe expertiza şi celelalte lucrări relevante ale Consiliului Europei, inclusiv cele ale Comitetului European pentru prevenirea torturii, având în vedere sprijinul suplimentar pe care Consiliul Europei îl poate aduce procesului de executare prin activităţi de asistenţă şi de cooperare tehnice;

13. luând în considerare aspectul umanitar al încălcărilor constatate şi necesitatea urgentă de a depăşi impasul în ceea ce priveşte remedierea acestora şi de a avansa procesul de executare, invită autorităţile statelor membre ale Consiliului Europei să ridice problema punerii în aplicare a acestor hotărâri în contactele lor cu autorităţile române;

14. decid să reia examinarea acestor cauze în cadrul reuniunii lor privind drepturile omului din martie 2024 şi, în absenţa unor progrese semnificative în vederea finalizării şi adoptării planului de acţiune necesar, dau instrucţiune Secretariatul să pregătească un proiect de rezoluţie interimară pentru a fi examinat în cadrul reuniunii respective. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)