Reporteri fără Frontiere: Lipsa de transparenţă a finanţării şi dificultăţile pieţei subminează fiabilitatea informaţiilor şi încrederea în mass-media în România
"Lipsa de transparenţă a finanţării mass-media, în special din fondurile publice, precum şi dificultăţile pieţei subminează fiabilitatea informaţiilor şi încrederea în mass-media", se arată într-un raport despre România al organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF), care menţionează în acelaşi timp că peisajul mediatic românesc este "divers şi pluralist" şi "oferă teren fertil pentru investigaţii de interes public puternice".
În Indicele pe 2023 al RSF privind Libertatea Presei, România se plasează pe poziţia 53 din 180, în creştere faţă de anul trecut, când s-a aflat pe locul 56.
"Grupuri mari europene (Ringier, PPT Group sau Dogan Media International) sunt prezente pe piaţă alături de jucători locali mari şi mici (Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, G4Media, Recorder, Rise Project sau PressOne)", precizează raportul.
"Peisajul mediatic românesc reflectă tendinţele globale: numărul instituţiilor de presă scrisă este în scădere, în timp ce mass-media online şi posturile de radio şi televiziune sunt în plină expansiune. Alegerile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă", atrage atenţia organizaţia.
În privinţa contextului politic, raportul notează că "mass-media este lipsită de independenţă şi este supusă încercărilor de interferenţă, în special atunci când sunt nominalizaţi şefii radioului şi televiziunii publice, precum şi pe cei ai Consiliului Naţional al Audiovizualului". "Acesta din urmă a blocat informaţiile privind acţionariatul mass-mediei audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Discursul politic agresiv împotriva jurnaliştilor a fost reînviat de noul partid populist-naţionalist AUR, a patra forţă politică din Parlamentul României", evidenţiază Reporteri fără Frontiere.
Organizaţia atrage atenţia totodată că "legislaţia care protejează libertatea de exprimare şi presa este insuficient aplicată, deşi este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituţional". "Imixtiunea procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărţuirea şi ridică serioase semne de întrebare. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să împingă mass-media să-şi dezvăluie sursele. Numărul proceselor abuzive (...) a crescut, în timp ce hotărârile judecătoreşti nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei", subliniază autorii raportului.
În privinţa contextului economic, documentul avertizează că "mecanismele de finanţare a mass-mediei sunt adesea opace sau chiar corupte". "Deşi cele mai mari companii media reuşesc să se susţină singure, majoritatea depind de surse externe de finanţare, inclusiv de subvenţii. Deturnarea fondurilor publice către mass-media, în mod netransparent, este o practică politică larg răspândită, denaturând atât piaţa, cât şi funcţia de câine de pază a mass-mediei", adaugă raportul.
"Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurenţa din partea discursurilor înşelătoare şi a ştirilor false promovate de anumite instituţii media şi politicieni, în special în contextul pandemiei de COVID-19 şi, mai recent, al războiului din Ucraina. Unele grupuri de populaţie tind să creadă informaţiile false, care uneori converg cu propaganda rusă şi le alimentează neîncrederea în mass-media", mai susţine RSF.
Organizaţia afirmă totodată că "siguranţa jurnaliştilor rămâne o preocupare, deoarece aceştia sunt adesea ţinta atacurilor, ameninţărilor şi intimidării".
"Campaniile de denigrare la scară largă care implică actori politici au ca scop discreditarea jurnaliştilor independenţi. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informaţii încercând să obţină mai multă putere şi influenţă în contextul războiului din Ucraina", adaugă RSF.
Raportul menţionează că niciun jurnalist sau angajat media nu a fost omorât sau închis de la începutul acestui an în România.
La nivel global, conform Indicelui Mondial al Libertăţii Presei pe 2023 - care evaluează mediul pentru jurnalism în 180 de ţări şi teritorii şi este publicat de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, marcată la 3 mai - situaţia este "foarte gravă" în 31 de ţări, "dificilă" în 42, "problematică" în 55 şi "bună" sau "satisfăcătoare" în 52 de ţări. Cu alte cuvinte, mediul pentru jurnalism este "rău" în şapte din zece ţări şi satisfăcător în doar trei din zece.
Este a 21-a ediţie a Indicelui privind Libertatea Presei, realizat anual de către Reporteri fără Frontiere (RSF). AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Sursa foto: RSF/Facebook
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co
Adrian Axinia cere o dezbatere în plenul PE despre continuitatea aprovizionării cu bunuri esențiale în contextul crizei energetice
Șeful delegației AUR în Parlamentul European, Adrian Axinia, a cerut ca plenul PE să dezbată, în regim de urgență, în viitoarea sesiune plenară din aprilie, modul în care se asigură aprovizionarea neîntreruptă cu bunuri esențiale, în special alimente și medicamente în Uniunea Europeană, în contextul actualei crize energ
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București, informează luni, într-un comunicat de presă, direcția de comunicare a executivului de la Chișinău. În cadrul vizitei, Munteanu va participa la Conferința 'Romania Government Roundtable' - eveniment care reunește lideri po