UCRAINA-UN AN DE RĂZBOI/ INTERVIU Mircea Geoană: Suntem cu toţii conştienţi de faptul că perioada următoare va fi foarte intensă în Ucraina

Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: ''Suntem cu toţii conştienţi de faptul că perioada următoare va fi foarte intensă (...) şi cred că în paralel cu nevoia de a mobiliza cât mai rapid echipamentele, inclusiv mai grele, de tip tancuri grele de care Ucraina are nevoie, avem nevoie să fim siguri că există şi muniţie", a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru AGERPRES, miercuri seara, la Bruxelles.
Înaltul oficial al NATO a afirmat că ucrainenii au dat dovadă de un moral foarte bun şi "de un eroism şi de o capacitate de a se adapta unor situaţii foarte dificile - şi militarii, dar şi populaţia civilă - care sunt în contrast cu moralul foarte scăzut al forţelor ruseşti". El s-a declarat convins că, atunci când ucrainenii vor declanşa ofensiva, îşi vor alege foarte bine momentul, locul şi modul, că "vor ţine cont atât de realităţile de pe teren, cât şi de realităţile legate de logistică" şi că se vor bucura de succes.
Mircea Geoană a subliniat, în acest sens, faptul că Ucraina a solicitat Alianţei Nord-Atlantice să-i pregătească militarii în logică NATO încă din 2014, când a avut loc anexarea Crimeei de către Rusia, şi că aceştia "sunt doritori să înveţe repede şi asimilează foarte repede aceste echipamente noi şi comanda şi controlul care derivă din ele".
În cadrul interviului, Geoană a mai declarat că, în contextul incidentelor cu baloane şi alte obiecte neidentificate care au determinat SUA să anunţe o reajustare a sistemului de supraveghere radar, Europa are nevoie de un sistem mult mai performant şi mai cuprinzător de apărare antirachetă, pe mai multe planşee de altitudine, şi că în prezent Comandantul Suprem Aliat face planificare militară pentru un astfel de sistem.
De asemenea, Mircea Geoană a afirmat că face o echipă foarte bună cu actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, despre care şi-a exprimat convingerea că "până în ultima zi de mandat îşi va face datoria", după ce fostul premier norvegian a anunţat public că nu-şi doreşte o nouă prelungire a actualului mandat în fruntea NATO. În acelaşi timp, a spus Geoană, despre politica din România va fi suficient timp de discutat atunci când îşi va fi depăşit obligaţia morală şi profesională de a servi Alianţa cu tot ce are mai bun.
Nu în ultimul rând, Geoană a salutat, în cadrul interviului acordat AGERPRES, faptul că "Franţa şi alţi aliaţi, împreună cu (...) România, se pregătesc foarte serios pentru a putea crea condiţiile" ca grupul de luptă din ţara noastră "să fie, la nevoie, dus la nivel de brigadă". Secretarul general adjunct al NATO a anunţat, printre altele, că "acest lucru va fi testat printr-un exerciţiu pe care îl vom face în România în această primăvară".
AGERPRES: Domnule secretar general adjunct, săptămâna viitoare se împlineşte un an de la declanşarea agresiunii ruse în Ucraina. La început, mulţi spuneau că va dura zile, săptămâni, luni, dar iată că se împlineşte un an. Care credeţi că sunt scenariile pentru războiul din Ucraina în 2023?
Mircea Geoană: Secretarul general Stoltenberg a spus în repetate rânduri că acest război va fi unul de durată şi că nu vedem condiţii politice ca cele două părţi să ajungă la o soluţionare. Cele mai multe conflicte şi războaie se încheie la masa negocierii, dar depinde foarte mult de situaţia de pe teren. De aceea cred că cea mai scurtă cale către pace este o izbândă rapidă a Ucrainei şi acest lucru cred că este în interesul nostru comun. Vedem Federaţia Rusă deja începând această ofensivă pe care o anticipăm, nu este una încă foarte masivă, dar ea este în mod evident în pregătire. Şi partea ucraineană pregăteşte o contraofensivă, nu este nimic secret aici, dar este evident că în această perioadă, în aceste luni, şi după sezonul nămolos, când lucrurile vor fi mai simple pentru confruntarea pe scară mai largă, acest conflict este de aşteptat să se amplifice. Noi nu facem predicţii, pentru că predicţiile într-un război sunt întotdeauna cu un risc de probabilitate destul de mare, dar ceea ce spunem este că avem nevoie cu toţii să sprijinim Ucraina, o vom face, o facem şi, cu cât Ucraina este mai puternică, şi acest război se va termina mai rapid.
AGERPRES: Ucraina a primit în ultimele luni numeroase arme, inclusiv vehicule blindate, tancuri. Cât de repede estimaţi că va reuşi să integreze în structurile sale operaţionale tot acest ajutor militar şi dacă va reuşi să facă acest lucru suficient de repede încât să producă un impact în lunile următoare, despre care spuneaţi şi dumneavoastră că vor fi cruciale în conflict?
Mircea Geoană: Sunt multe elemente care compun o operaţiune militară de succes. În primul rând, e vorba de moralul trupelor şi aici vreau să spun că ucrainenii dau dovadă în continuare de un eroism şi de o capacitate de a se adapta unor situaţii foarte dificile - şi militarii, dar şi populaţia civilă - care sunt în contrast cu moralul foarte scăzut al forţelor ruseşti. În al doilea rând, Ucraina ne-a solicitat să le pregătim forţele militare în logică NATO după 2014. Ministra apărării din Canada (Anita Anand - n.r.) ne spunea la întâlnirea de astăzi (reuniunea miniştrilor apărării din cadrul NATO n.e.) că, din 2014, Canada a antrenat 35.000 de militari ucraineni, în serii cumulate, evident. Deci a doua componentă, pe lângă echipamente, este trainingul, este pregătirea militarilor ucraineni pentru a folosi acele echipamente care sunt în mod evident mult diferite şi mai sofisticate decât cele sovietice cu care suntem şi obişnuiţi. Spre meritul ucrainenilor, şi pentru că sunt deja antrenaţi în logică NATO, învaţă foarte repede, sunt doritori să înveţe repede şi asimilează foarte repede aceste echipamente noi şi comanda şi controlul care derivă din ele. (...) În paralel cu întâlnirea miniştrilor apărării tot aici la NATO a avut loc întâlnirea Grupului de contact pentru Ucraina, animată de secretarul apărării (american) Lloyd Austin, acolo au fost (reprezentate) 55 de ţări, 30-32 de aliaţi şi restul sunt parteneri ai NATO care ajută în continuare Ucraina.
De aceea, de la combustibil la sisteme de apărare antiaeriană, de la piese de schimb la echipamente groase de iarnă, de la protecţie cibernetică la asset-uri din spaţiu, încercăm să lucrăm şi facem, cred eu, o treabă foarte bună pentru a ajuta Ucraina să aibă această orizontală a nevoilor pentru a putea să reziste şi, în cele din urmă, să izbândească în acest război.
AGERPRES: Secretarul general Jens Stoltenberg spunea marţi că principala problemă nu este dacă aliaţii vor livra avioane de luptă Ucrainei, ci de a livra ceea ce s-a promis deja, inclusiv tancuri, vehicule blindate ş.a.m.d. Vi s-a părut că la reuniunea ministerială toţi miniştrii erau conectaţi la sentimentul acesta de urgenţă pe care a încercat să-l comunice secretarul general?
Mircea Geoană: Evident, evident, suntem cu toţii conştienţi de faptul că perioada următoare va fi foarte intensă, se va consuma foarte multă muniţie, şi cred că în paralel cu nevoia de a mobiliza cât mai rapid echipamentele, inclusiv mai grele, de tip tancuri grele de care Ucraina are nevoie, avem nevoie să fim siguri că există şi muniţie. Şi aici este semnalul, nu de alarmă, dar de avertizare pe care secretarul general l-a dat şi în spaţiul public şi în interiorul întâlnirilor de aici de la sediul NATO.
Avem nevoie să lucrăm cu industria pentru a putea să producă mai mult, să producă în cantităţi suficiente şi pentru Ucraina, dar şi pentru propriile noastre nevoi. Şi comandantul suprem aliat, generalul american (Christopher) Cavoli, care a fost astăzi la întâlnirea noastră, a făcut o prezentare foarte amplă şi foarte profesionistă a modului în care ne pregătim pentru propria noastră apărare şi descurajare. Cu toţii avem dorinţa de a vedea că şi capacitatea noastră de producţie creşte pe măsură ce nevoile cresc. Anumite state au început deja să-şi crească producţia, sunt anunţuri făcute de Statele Unite, de Marea Britanie, de Franţa, de Germania, Canada, alte ţări, Polonia, Slovacia.
Există în clipa de faţă o recunoaştere a faptului că avem nevoie de o capacitate industrială mai importantă. Avem, de asemenea, recunoaşterea faptului că este mai simplu să achiziţionăm împreună decât individual, ca state aliate. Este mai bine să aplicăm standarde NATO pentru a evita situaţia în care, să spunem, acelaşi tun provenit din Germania nu poate trage proiectile la acelaşi calibru cu cel din Olanda, de exemplu. Deci, sunt multe lucruri mai mari şi mai mici care împreună dau coerenţă, dau claritate industriei de apărare şi sunt convins că vom reuşi să avem capacitatea industrială care să ne permită să ajutăm Ucraina şi să ne protejăm şi pe noi.
AGERPRES: Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, spunea că, în opinia lui, va exista o ofensivă ucraineană undeva în primăvară. Ce consideraţi că va fi esenţial pentru reuşita ofensivei ucrainene, în afară de ajutorul acesta militar punctual, cât mai rapid?
Mircea Geoană: Nu este un ajutor punctual, este un ajutor strategic şi cuprinzător. Ucrainenii îşi calculează cu foarte multă atenţie (deciziile), sunt deja militari foarte experimentaţi, au comandanţi militari de prim calibru. Putem spune că modul în care şi-au planificat de exemplu contraofensivele recente - şi în Donbas, şi în sud - ne arată că sunt lideri militari şi lideri politici care ştiu să-şi calculeze cu foarte multă atenţie deciziile. De aceea suntem convinşi de faptul că atunci când vor decide, şi unde vor decide, şi în modul în care vor decide, vor ţine cont atât de realităţile de pe teren, cât şi de realităţile legate de logistică. Şi secretarul general a spus că este de fapt şi un război al logisticii. Şi aceste lucruri sunt convins că sunt luate în considerare de partenerii noştri ucraineni şi sunt convins că atunci când vor lansa această ofensivă, sau ofensive, la plural, se vor bucura de succes.
AGERPRES: Cât credeţi că va dura până când în România se va face trecerea de la un grup de luptă la o brigadă, un lucru pentru care România face şi în momentul acesta demersuri?
Mircea Geoană: Eu vreau să salut faptul că Franţa şi alţi aliaţi, împreună cu aliatul ţară gazdă România, se pregătesc foarte serios pentru a putea crea condiţiile ca acest grup de luptă să fie, la nevoie, dus la nivel de brigadă. Şi acest lucru va fi testat printr-un exerciţiu pe care îl vom face în România în această primăvară (...) Nu doar în România, ci în toate grupurile de luptă, există un efort conjugat al ţărilor care compun acele grupuri de luptă şi evident al nostru, din partea NATO, pentru a putea să fim siguri că avem exerciţii militare care să ne permită să exersăm acel lucru.
Dar aş mai spune ceva. Există de foarte multe ori, şi este legitim, un interes pe cantitate: cât de mult, la ce nivel? Noi punem foarte mult accent şi pe calitate, pe dimensiunea de multidomeniu. Pentru că, de exemplu, în cazul României, Marea Neagră este un caz complex. Şi în cazul României este foarte important să existe această abordare multidimensională, şi cibernetică, şi spaţială, şi de informaţii, şi chestiuni legate de marin şi submarin în sensul unor tehnologii adaptate situaţiei de acolo.
Deci pot să spun un singur lucru pentru România, că grupul de luptă se dezvoltă foarte bine, România îşi face datoria ca ţară gazdă, şi investeşte şi se pregăteşte pentru acest lucru, iar noi până la (summitul NATO de la) Vilnius vom fi siguri că vom avea întreg flancul estic exersat până la nivel de brigadă şi vom vedea în perioada următoare toate elementele care compun acest lucru.
Şi, încă o dată, vreau ca românii şi româncele, cei care vor citi acest interviu, să fie absolut convinşi de faptul că NATO este foarte serios în apărarea întregului teritoriu aliat, inclusiv şi în special, fiind vorba de ţara mea, a României.
AGERPRES: După recentele incidente cu baloane sau alte obiecte zburătoare neidentificate va avea loc o reajustare a sistemului de radar al Statelor Unite. Apreciaţi că acest lucru este necesar şi pentru ţările aliate NATO în condiţiile în care şi în această regiune s-au raportat astfel de obiecte încă neidentificate, care nu ştim exact ce sunt, şi avem şi o zonă de război în Ucraina?
Mircea Geoană: Trebuie să privim lucrurile în complexitatea lor. Da, în Europa avem nevoie de un sistem mult mai performant şi mai cuprinzător de apărare antirachetă, ceea ce noi numim pe mai multe planşee de altitudine. Şi acest lucru România îl face prin faptul că are la Deveselu o parte a sistemului AEGIS, care este şi un sistem NATO. Şi alte ţări au sisteme naţionale şi, de aceea, lucrăm la nivelul NATO şi Comandatul Suprem Aliat face planificare militară pentru un sistem de apărare antirachetă integrat la nivel NATO pentru mai multe niveluri de altitudine. Şi sunt convins că şi comandanţii noştri militari în NATO sau la nivel naţional, din America până în flancul estic, îşi vor calibra nevoile de supraveghere şi de interceptare la nivel aerian şi antiaerian pe măsura nevoilor.
În acelaşi timp, trebuie să fugim puţin şi de senzaţional, pentru că există, evident, un anumit element insolit în acest tip de apariţii şi uneori, cum a fost cazul şi în România, apar şi informaţii care nu neapărat sunt toate de natură ostilă. Deci lumea poate să fie sigură că la NATO facem lucrurile foarte, foarte serios şi că lucrăm temeinic la un sistem de apărare antirachetă care să ţină cont de riscurile reale la adresa securităţii noastre colective.
AGERPRES: În septembrie va lua sfârşit mandatul secretarului general Jens Soltenberg, care a spus că nu este interesat de o nouă prelungire a mandatului. Vi s-a propus această poziţie, o aveţi în vedere sau mai degrabă luaţi în calcul o revenire în politica românească. Ultimele sondaje vă creditează cu şanse bune la viitorul scrutin prezidenţial.
Mircea Geoană: Şi secretarul general, şi eu, şi echipa noastră avem o treabă de făcut aici la NATO. Secretarul general - nu vreau să-l laud, primeşte laude din toate colţurile planetei şi din toate colţurile Alianţei - este un lider excepţional, sunt mândru să pot să lucrez în echipa lui şi cred că împreună facem o echipă foarte bună. De aceea, aliaţii decid durata mandatelor şi persoanele care ocupă poziţiile de conducere din cadrul NATO şi, evident, până în ultima zi de mandat, secretarul general îşi va face datoria şi acest lucru va fi văzut în următoarea perioadă, când avem de pregătit un summit important la Vilnius. Avem în 2024 un an aniversar, 75 de ani de la înfiinţarea NATO. Dar şi Jens Soltenberg, şi eu, şi echipa noastră ne facem datoria aici. Despre politica de acasă va fi suficient de mult timp de discutat şi de comentat atunci când vom fi depăşit această obligaţie morală şi profesională de a ne servi Alianţa cu tot ce avem mai bun şi asta voi face în continuare, atâta vreme cât Alianţa va avea nevoie de mine în această poziţie. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Raport al TikTok despre alegerile din România: amenințări constatate, măsuri luate și colaborarea cu autoritățile naționale și ale UE
Un raport elaborat de TikTok în calitate de semnatar al Codul de conduită privind dezinformarea, în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA) al Uniunii Europene, prezintă amenințările observate în legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 din România, măsurile luate în perioada premergătoare alegerilor și
Franța: Condamnarea lui Marine Le Pen 'nu este o decizie politică', afirmă procurorul general
'Justiția nu este politică, această decizie nu este una politică, ci judiciară, dată de trei judecători independenți și imparțiali', a declarat marți unul dintre cei mai înalți doi magistrați ai Franței, Remy Heitz, ca reacție la criticile împotriva condamnării cu o zi în urmă a liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, relatează France Press
Un expert face apel la un proces electoral pe deplin incluziv și fără excluderi arbitrare în România
România trebuie să se asigure că procesul electoral este pe deplin incluziv, a afirmat luni un expert independent în drepturile omului, după recenta descalificare a unuia din principalii candidați la președinție, informează un comunicat al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. 'Deși sta
România și Coreea de Sud vor să-și intensifice cooperarea în industria armamentului
Șeful agenției de achiziții publice pentru apărare din Coreea de Sud a discutat cu oficiali români despre planurile țării noastre de a achiziționa noi echipamente militare și despre întărirea cooperării în industria armamentului în cadrul unei vizite efectuate săptămâna trecută în România, a informat luni biroul oficialului s
Studenți de la Bucharest Business School, în vizită la Bruxelles pentru a conecta teoria cu politica europeană la nivel înalt
Pentru al doilea an consecutiv, programul de masterat în Business Intelligence (BI) de la Bucharest Business School (BBS), parte a Academiei de Studii Economice din București (ASE), a inclus o vizită de studiu la Bruxelles, concepută pentru a conecta teoria cu politica europeană la nivel înalt. Sub conducerea profesoarei Corina Mur
Noi acuzații la adresa lui Andrew Tate: O fostă iubită îl dă în judecată în SUA pentru agresiune sexuală
Controversatul influencer britanic de pe social media Andrew Tate se confruntă cu un nou proces, de această dată în Statele Unite, o fostă iubită acuzându-l de agresiune sexuală și acte de violență, transmit sâmbătă PA Media și dpa. Avocații care îl reprezintă pe Tate, care se confruntă, de asemenea, cu acuzații de abuz
România/Alegerile locale din 2024: Recurgerea la ordonanțe de urgență în materie electorală, doar în mod excepțional (Congresul Consiliului Europei)
România ar trebui să se abțină de la a face modificări substanțiale ale cadrului legal cu puțin timp înainte de alegeri sau de la recurgerea la ordonanțe de urgență pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic, reiese din recomandările emise într-un raport al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, cu referire
Daniel Buda, despre afacerea Huawei: Nu am avut cunoștință că în spatele scrisorii ar putea exista o acțiune ilegală
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a declarat miercuri că nu a avut niciun moment cunoștință că în spatele scrisorii despre care publicația Politico scrie că este vizată de o anchetă a procurorilor belgieni vizând obținerea de foloase necuvenite de la Huawei ar putea exista vreo acțiune ilegală și susține că a semnat-o gândindu-se exclusiv la necesitatea
Procurorii belgieni anchetează dacă Huawei a plătit pentru o scrisoare semnată de opt foști și actuali eurodeputați (Politico)
Procurorii belgieni investighează dacă Huawei a efectuat plăți ilegale pentru a obține, în 2021, o scrisoare elaborată și semnată de opt eurodeputați care apăra interesele gigantului tehnologic din China, potrivit unor documente judiciare consultate de
Comisia Europeană prezintă miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore
Comisia Europeană (CE) își va prezenta miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore, care pot varia de la un accident nuclear la război, atacuri asupra infrastructurii critice sau pandemii, informează marți EFE. Vicepreședinta executivă a CE pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregăt
Amenințarea rusă în Europa nu este teoretică, avertizează ministrul francez de externe, amintind de alegerile din România
Amenințarea unei agresiuni ruse în Europa 'nu este una teoretică', a avertizat marți ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, după ce emisarul președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a spus că nu crede într-o astfel de eventualitate, relatează France Presse. În acest sens, șe
SUA suspendă oficial intrarea României în Programul Visa Waiver
Guvernul american revizuiește recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), în scopul asigurării respectării cerințelor stricte de securitate impuse de acest program, a anunțat marți Departamentul pentru Securitate Internă al SUA. În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sis
Parchetul rus, sesizat în legătură cu o pretinsă 'imixtiune a României' în afacerile interne ale Rusiei
O comisie specială a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a trimis Parchetului General și Ministerului de Externe din Rusia materiale cu privire la ceea ce consideră a fi 'acțiuni ostile ale autorităților române față de Federația Rusă', potrivit agenției oficiale de presă ruse TASS. Un anunț în aces
Artiști români în concert la Bruxelles pentru a marca Ziua Internațională a Francofoniei
Ambasada României în Regatul Belgiei și ICR Bruxelles au marcat Ziua Internațională a Francofoniei printr-un concert extraordinar susținut luni de tineri artiști români de excepție pe una dintre cele mai prestigioase scene de operă din Belgia, Opera La Monnaie din Bruxelles, recent restaurată. Evenimentul, devenit tradițional