Eurodeputaţii români Siegfried Mureşan şi Dragoş Pâslaru, raportori ai Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), au propus modificări la planul comisiei REPowerEU care ar putea transforma iniţiativa într-una foarte favorabilă pentru România, mai ales dacă ar fi posibilă accesarea fondurilor rămase necheltuite din perioada de programare 2014-2020.

Eurodeputatul Dragoş Pâslaru, membru al grupului Renew Europe, susţine că, după propria estimare, aproximativ 4,5 - 5 miliarde de euro din perioada de programare 2014-2020 ar putea rămâne necheltuite în România la finalul lui 2023, când fondurile se pierd dacă nu sunt accesate.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"În condiţiile crizei în care ne aflăm, în care România se împrumută de pe pieţele externe, avem nevoie de bani pentru a putea rezolva efectele crizei care urmează să ne lovească foarte rău la iarnă şi din punctul meu de vedere, al partidului REPER, şi al grupului pe care îl reprezint în PE, asta este inacceptabil", a spus Pâslaru într-un briefing pentru jurnalişti români.

"Propunerea pe care am făcut-o ieri seară (luni - n.r.), după ce am obţinut aprobarea grupului Renew, este să creăm o schemă de vaucere de microinvestiţii la nivelul UE, cu etichetă europeană, care să poată să meargă să cofinanţeze achiziţii de echipamente de eficienţă energetică sau microinvestiţii la nivel de gospodărie peste tot în Europa", a spus Pâslaru, care a prezentat propunerile la o întâlnire cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, şi cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Apoi, a precizat Pâslaru, am venit cu o propunere asemănătoare mecanismului numit Coronavirus Response Investment Initiative (CRII), prin care s-au găsit bani pentru achiziţii în perioada pandemiei.

"Având în vedere acest precedent, ce am cerut a fost să se permită statelor membre care au resurse necheltuite în 2014-2020 să nu le piardă şi să le mute în REPowerEU. Deci practic toţi banii necheltuiţi pe care îi ai, inclusiv Fondul de modernizare, să poţi să îi aduci în mecanismul de REPowerEU, pe care îl adoptăm iarna asta, ceea ce ar însemna că îţi dă termen de implementare până în 2026, deci îţi câştigă trei ani de zile în care tu poţi să foloseşti banii respectivi fără să-i pierzi. Nu toate statele sunt interesate, pentru că bună parte dintre ele au cheltuit toţi banii", a explicat eurodeputatul român.

În al treilea rând, el a cerut să existe o măsură echivalentă cu mecanismul SURE, privitor la şomajul în pandemie, ca răspuns de urgenţă în cazul unei crize energetice, când de pildă unele companii sunt nevoite să-şi închidă porţile.

El spune că este o şansă pentru România să aibă doi coraportori care pot urmări o problemă de interes pentru România.

"În PNRR-ul României va apărea un capitol nou care se va numi REPowerEU, în care se vor adăuga măsurile care ţin de energie, eficienţă energetică, etc. Noi ţintim ca înainte de sfârşitul lui noiembrie să adoptăm acest adendum la PNRR-uri, peste tot în Europa", a spus eurodeputatul Renew.

"România ar putea să aibă 1-1,5 miliarde din emisii, vreo patru miliarde şi jumătate din banii nefolosiţi de pe 2014-2020, plus o parte din banii pe care credem că putem să-i folosim mai eficient cu o finanţare de 100% din noua alocare. Deci părerea mea e că putem ajunge la undeva între 5 şi 7 miliarde de euro pe zona de REPower. În cel mai rău scenariu, România ar rămâne, dacă propunerile mele nu ar fi luate în calcul, doar cu 1-1,5 miliarde de euro", a mai spus Pâslaru.

Celălalt coraportor român pe MRR, Siegfried Mureşan, spune că PE, prin poziţia sa depusă la începutul săptămânii, susţine toate investiţiile ce duc la reducerea dependenţei energetice de Federaţia Rusă, precum şi pe acelea care sporesc securitatea alimentară, inclusiv prin dezvoltarea irigaţiilor.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

"În plus, cea de a treia măsură, şi poate cea mai importantă este următoarea: MRR are un volum de aproximativ 700 de miliarde de euro, din care o parte sunt fonduri nerambursabile, o parte sunt credite. România a solicitat Comisiei Europene toată suma care ni se cuvine, atât fondurile nerambursabile, cât şi creditele. Alte state UE nu au solicitat creditele care li se cuvin. Poziţia PE spune următorul lucru: trebuie să ştim de urgenţă dacă statele îşi vor accesa creditele. Dacă nu, acestea trebuie să fie alocate ţărilor care şi-au accesat deja toate creditele, care au nevoie şi doresc credite suplimentare pentru a putea face investiţii în domeniul energetic", a declarat eurodeputatul PNL, marţi, pentru AGERPRES.

Mureşan a afirmat că legislativul comunitar va susţine ideea ca, după intrarea în vigoare a REPowerEU, statele membre care nu şi-au accesat toate creditele să fie obligate să notifice CE dacă le vor accesa sau nu.

"Dacă nu şi le vor accesa, atunci aceşti bani să fie alocaţi unor ţări precum România, care am accesat toată componenta de credite şi poate am dori să accesăm mai mult. Este vorba despre aproximativ 200 de miliarde de euro, sumă importantă care este încă disponibilă", a spus Mureşan.

Deşi poate părea paradoxal, doar cinci state şi-au accesat creditele în totalitate şi câteva şi le-au utilizat parţial. "Anticipez că o parte din statele care nu şi-au accesat creditele până acum vor dori să le acceseze în perioada următoare, din două motive. Prima este că s-au înrăutăţit condiţiile de finanţare de pe pieţele internaţionale, ori CE se împrumută în condiţii foarte bune, iar a doua - necesarul de investiţii ca urmare a crizei energetice", a prognozat eurodeputatul PNL, care este vicepreşedintele grupului PPE din PE.

El susţine că este necesară alocarea unor fonduri suplimentare celor 20 de miliarde de euro prevăzute în planul Comisiei.

"Noi considerăm că e nevoie de fonduri suplimentare mai multe şi exprimăm acest lucru în poziţia PE şi mai dorim în etapa de implementare creşterea rolului autorităţilor locale şi regionale. Adesea aceste autorităţi cunosc nevoile pe plan local, cum poate fi redus consumul, care sunt proiectele de eficienţă energetică care ar fi cele mai utile, de aceea vocea lor în multe state membre este importantă", a explicat el.

Raportorul pe MRR susţine că accesarea de fonduri pe REPowerEU va fi mai simplă decât în cazul fondurilor UE tradiţionale, iar proiectele pot fi finanţate 100% de la nivel european, deci nu va fi nevoie de cofinanţare. "Sunt câteva avantaje: viteză, simplitate, faptul că proiectele pot fi finanţate 100% din aceste fonduri UE", a declarat el.

Întrebat dacă crede că România va putea accesa prin REPowerEU banii necheltuiţi din perioada de programare 2014-2020, Mureşan a spus că îşi doreşte acest lucru, dar că "întrebarea este dacă şi guvernele statelor membre doresc acest lucru".

"Mai multe state membre ale UE riscă să piardă anumite sume din bugetul 2014-2020, la 23 decembrie 2023, când expiră data la care putem cheltui aceste fonduri. Noi, PE, solicităm de ani de zile ca banii necheltuiţi să rămână în bugetul UE şi să fie cheltuiţi pentru priorităţi actuale. Guvernele statelor membre s-au opus întotdeauna, deoarece dacă banii rămân necheltuiţi se întorc la guvernele statelor membre. Propunerii PE s-au împotrivit în principal guvernele din statele contributoare, pentru că în caz că banii rămân necheltuiţi ele ar primi înapoi sume consistente. (...) Bătălia va fi în Consiliu, guvernele statelor necontributoare vor trebui să fie convinse", a explicat eurodeputatul PNL.

Raportul, depus oficial la începutul săptămânii, va fi deschis până pe 27 septembrie pentru amendamente.

"În cursul lunii octombrie vom prezenta o versiune amendată cu obiectivul ca raportul nostru să fie adoptat în comisiile de specialitate la finalul lunii şi în plenul PE la începutul lui noiembrie. Şi apoi vom avea negocieri cu Consiliul pentru adoptarea legislaţiei în formă finală şi vom finaliza toate aceste negocieri până la sfârşitul anului. Şi, foarte important, avem în acest regulament prevăzută o clauză de retroactivitate, adică indiferent cât vor dura negocierile noastre vor fi eligibile investiţii începând cu 24 februarie", a mai spus Siegfried Mureşan.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)