Raport CE: O protecţie completă a avertizorului de integritate încă lipseşte în România
O protecţie completă a avertizorului de integritate încă lipseşte în România, menţionează raportul Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană, notând că amendamentele la legea adoptată de parlament care ar fi trebuit să asigure această protecţie au suscitat preocuparea procurorului-şef european, Laura-Codruţa Kovesi.
Raportul CE privind situaţia statului de drept notează în secţiunea referitoare la "Cadrul anticorupţie" a capitolului privind România că investigarea şi sancţionarea corupţiei continuă să se amelioreze, inclusiv prin ducerea mai departe a unor cazuri care au fost blocate timp de câţiva ani. De asemenea, numărul plângerilor de la cetăţeni şi instituţii privind presupuse cazuri de corupţie a continuat să crească.
Raportul notează că DNA a continuat trendul pozitiv în ceea ce priveşte numărul de condamnări şi reducerea în întârzierea dosarelor, la care s-a făcut referire în raportul de anul trecut, fapt remarcat şi în cazul parchetului general.
În acelaşi timp, textul notează că unele decizii ale Curţii Constituţionale au dus efectiv la închiderea unor proceduri penale în cazuri de corupţie împotriva politicienilor naţionali, verdicte ale instanţelor devenind nule din cauza chestiunii completurilor de judecători. După verdictul din decembrie 2021 al Curţii de Justiţie a UE, care a decis că legea UE primează în faţa celor naţionale sau ale deciziilor Curţii Constituţionale dacă acestea dau naştere la un risc sistemic de impunitate pentru infracţiuni de corupţie şi fraude care afectează interesele financiare ale UE, Înalte Curte de Justiţie şi Casaţie a dictat o serie de condamnări în cazuri de înalt profil.
De asemenea, s-au făcut paşi concreţi pentru a continua amendarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală şi de a le aduce în conformitate cu decizii ale Curţii Constituţionale. Raportul notează că un grup de lucru interinstituţional a fost înfiinţat din 2019 pentru a examina iniţiativele legislative de amendare a codurilor, cu un prim pachet publicat de Ministerul Justiţiei în vara lui 2021, în timp ce guvernul şi-a prezentat propunerile în iunie 2022.
Raportul notează în special că este propusă amendarea în Codul Penal a infracţiunii de abuz în serviciu, întrucât lipsa de claritate a acestei infracţiuni a inhibat tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi se aşteaptă ca această amendare să ducă la un efect pozitiv în bilanţul condamnărilor.
Competenţele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activităţii sale şi a investigării unor cazuri. Ca urmare a legii care desfiinţează Secţia de investigare a infracţiunilor în justiţie (SIIJ), DNA şi-a pierdut competenţele de a investiga cazuri de corupţie care implică judecători ai Curţii Constituţionale, notează raportul.
Pe de altă parte, date fiind preocupările rămase privind noul sistem care înlocuieşte SIIJ, impactul său asupra investigării şi judecării infracţiunilor de corupţie rămâne de văzut.
Comisia şi procurorul general consideră că este improbabil ca noua structură să fie mai bine plasată să realizeze investigaţii asupra acuzaţiilor de corupţie privind judecători şi procurori decât DNA, în calitate de parchet specializat. De asemenea, lipsa de expertiză în a efectua investigaţii în cazuri complexe de corupţie, precum şi resursele umane insuficiente şi volumul mare de lucru pot duce la situaţia în care cazurile nu pot fi finalizate într-o perioadă rezonabilă de timp, apreciază autorii raportului.
Dificultăţi rămân şi în recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza exigenţelor legate de vechime. În martie 2021, DNA avea o rată de ocupare a posturilor de 75%, iar un an mai târziu aceasta rămăsese neschimbată, conform documentului.
În ceea ce priveşte cele două camere ale Parlamentului, Senatul nu are încă criterii obiective definite pentru a decide asupra cererilor de ridicare a imunităţii parlamentare. Raportul CE privind situaţia statului de drept notează că Camera Deputaţilor şi-a amendat regulamentul de procedură în 2019, în linie cu recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, fapt pe care Senatul nu l-a făcut.
Aplicarea Codului de Conduită şi absenţa reglementărilor privind lobby-ul pentru parlamentari rămân o preocupare. De la adoptarea Codului de Conduită pentru membrii parlamentului în 2017 au fost ridicate preocupări privind anumite incoerenţe în cod, precum şi privind aplicarea sa adecvată, preocupări cărora parlamentul nu le-a răspuns.
În ceea ce priveşte reglementările privind lobby-ul, deşi GRECO a semnalat preocupări în mai multe ocazii, executivul UE este preocupat de absenţa regulilor privind modul în care parlamentarii pot avea contacte cu lobby-işti şi cu terţe părţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ.
De asemenea, notează raportul, o protecţie completă a avertizorului de integritate încă lipseşte. Raportul reaminteşte că Ministerul Justiţiei a propus la sfârşitul lui 2020 un proiect de lege pentru protecţia avertizorilor de integritate, care ar fi trebuit să transpună directiva europeană în domeniu. Legea a fost adoptată de Senat în aprilie 2022 şi de Camera Deputaţilor în iunie 2022, cu amendamente.
Unele amendamente la lege au suscitat preocupări, în special din partea procurorului-şef european, iar guvernul român şi-a exprimat intenţia de a ajusta legea, întrucât procesul legislativ e în desfăşurare.
Nu în ultimul rând, notează raportul CE, transparenţa finanţării partidelor politice şi aplicarea reglementărilor adiacente sunt limitate. Întrucât legea prevede că aceste fonduri publice ar trebui să reprezinte cel puţin 0,01% din Produsul Intern Brut, aceste subvenţii au crescut exponenţial.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) publică pe site-ul său informaţii legate de campania electorală, finanţarea partidului, subvenţiile lunare şi rezultatele supravegherii. Totuşi, notează raportul, informaţiile adunate de AEP sunt limitate deoarece, contrar bunelor practici, partidele politice trebuie să prezinte doar categorii de cheltuieli.
Analiza AEP este limitată la a verifica dacă cheltuielile declarate corespund cu donaţiile şi nu se efectuează un audit asupra cheltuielilor, aşa cum ar fi recomandat. Mai mult, AEP poate impune sancţiuni pecuniare pentru nerespectarea prevederilor legale, dar acestea sunt disproporţionat de mici, mai notează textul citat.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rusia dezminte că în spatele unei ascunzători de arme de lângă Berlin s-ar afla o rețea de agenți ruși
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a respins joi informațiile publicate recent de revista germană Der Spiegel, conform căruia o ascunzătoare de arme și muniție găsită în apropierea Berlinului ar avea legătură cu o rețea de agenți controlată de Rusia, informează Reuters. Zaharova a numit relatarea, care citează surs
Un angajat al Ambasadei României la Moscova a fost declarat persona non grata
Rusia a declarat un angajat al Ambasadei României la Moscova persona non grata, a anunțat joi Ministerul de Externe rus, informează Interfax. ''La 27 august, însărcinatul cu afaceri al României în Rusia, Liliana Burda, a fost convocat la Departamentul de Protocol de Stat al Ministerului de Externe rus și i s-a p
VIDEO Republica Moldova sărbătorește 35 de ani de la proclamarea Independenței: Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, așteptați la Chișinău
Republica Moldova sărbătorește joi 35 de ani de la proclamarea Independenței, iar la Chișinău sunt așteptați președinții României și Ucrainei, Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, invitați de președinta Maia Sandu să participe la manifestările consacrate acestei zile, informează Moldpres.
România a primit prima plată de 2,5 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE
România a primit miercuri prima plată în valoare de 2,5 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare ''Acțiunea de Securitate pentru Europa'' (SAFE), reprezentând 15% din alocarea sa totală de 16,7 miliarde de euro, indică un comunicat difuzat de Comisia Europeană. SAFE este un instrument financi
MAE rus îl convoacă pentru joi pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova
Însărcinatul cu afaceri al României la Moscova a fost convocat pentru joi la Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, a informat miercuri ministerul rus, transmite agenția de presă Interfax. 'Joi, 27 august, reprezentantul temporar pentru afaceri al României a fost convocat la Ministerul de Externe rus', a in
Claudiu Năsui depune vineri jurământul ca ministru al dezvoltării economice și digitalizării al Republicii Moldova
Deputatul USR Claudiu Năsui, care va prelua funcția de ministru al dezvoltării economice și digitalizării în Republica Moldova, și Eugeniu Osmochescu, desemnat pentru funcția de ministru al agriculturii și industriei alimentare, vor depune vineri jurământul, a anunțat miercuri, la începutul ședinței de guvern, premierul moldovean Vasile Tofan, infor
Ascunzătoare de arme lângă Berlin: Suspectul reținut în România ar fi un ucrainean care lucrează pentru Rusia (presă)
Suspectul arestat în România, pe care autoritățile germane îl leagă de o ascunzătoare de arme găsită la periferia Berlinului, este un cetățean ucrainean care ar fi aparținut unui grup clandestin care, la cererea serviciilor secrete rusești, pregătea atacuri și sabotaje în țări membre ale NATO, a relatat marți săptămânalul Der Spiegel, ci
Comisia Europeană: Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României
Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de a șasea și ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, precizează Comisia Europeană într-un răspuns pentru AGERPRES, precizând că serviciile CE sunt angajate cu acestea în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până l
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță cere guvernului Ungariei soluții pentru continuarea finanțării culturale în Transilvania
Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, îi solicită premierului Ungariei, Magyar Peter, și ministrului Culturii, Tarr Zoltan, o întâlnire la Budapesta pentru a discuta situația proiectelor culturale, educaționale și comunitare ale maghiarilor din Transilvania, informează un comunicat al biroului său trimis AGE
PPE și Renew cer CE să transmită fără echivoc României că 'amendamentul Fritz' riscă să ducă la pierderea fondurilor PNRR
Grupurile politice Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) și Renew Europe (liberal) din Parlamentul European îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să transmită fără echivoc României că plata fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență este condiționată de implementarea reformelor în respectarea deplină a
Interpol anunță o operațiune internațională majoră împotriva rețelelor de crimă organizată din Africa de Vest (GALERIE FOTO)
O operațiune internațională împotriva rețelelor de crimă organizată din Africa de Vest responsabile de escrocherii financiare online s-a soldat cu 58 de arestări și 263 de suspecți identificați, a anunțat Interpol într-un comunicat publicat marți, informează EFE. Operațiunea Jackal IV, coordonată de Organizația Internațională a Pol
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, invitați de Maia Sandu la manifestările dedicate celor 35 de ani de independență a Republicii Moldova
Președinta Maia Sandu i-a invitat pe președintele României, Nicușor Dan, și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să participe joi, 27 august, la manifestările dedicate împlinirii a 35 de ani de independență a Republicii Moldova, informează marți Radio Chișinău și Deschide.md. Republica Moldova marchează joi 35 de ani de la
Europol avertizează asupra unoi noi tactici de jafuri violente în muzeele europene (raport)
Baroase, topoare, explozibili și chiar arme de foc se numără printre noile tactici detectate în jafurile din muzeele europene, unde Europol observă apariția unor infractori mai puțin specializați, dar mai violenți, care caută aur, bijuterii, pietre prețioase și antichități pentru valoarea lor și pentru ușurința cu care pot fi vândute pe piața neagră, relatează lu
Germania vrea să obțină extrădarea din România a suspectului în cazul armelor descoperite în apropiere de Berlin
Germania este în contact cu autoritățile de la București cu privire la posibila extrădare a unui bărbat reținut în România în legătură cu o ascunzătoare de arme descoperită într-o pădure din apropierea Berlinului anul trecut, a declarat vineri ministrul de interne german, Alexander Dobrindt, informează Reuters. &#
Germania: Arme de foc descoperite în apropiere de Berlin, serviciile secrete acuzând Moscova; suspect arestat în România (media)
Autoritățile de securitate din Germania au descoperit anul trecut pistoale ascunse într-o pădure din apropierea Berlinului și cred că armele urmau să fie folosite pentru a comite asasinate în numele serviciilor secrete rusești, un suspect fiind arestat în România, a relatat vineri publicația Sueddeutsche Zeitung, citată de Reuters, AFP și dpa.