Reducerea decalajelor economice dintre estul şi vestul Uniunii Europene şi creşterea rolului României în blocul comunitar se numără printre ideile principale susţinute de cetăţenii români participanţi la "Conferinţa privind viitorul Europei", care îşi doresc de asemenea o UE mai puternică.

Nouă români cu vârste şi niveluri de educaţie diferite şi proveniţi din medii sociale diverse au fost aleşi să facă parte din fiecare din cele patru grupuri de dezbatere create în cadrul "Conferinţei privind viitorul Europei", o iniţiativă a instituţiilor Uniunii Europene - Parlament, Consiliu şi Comisie - de a-i implica pe cetăţenii statelor membre într-o amplă dezbatere despre cum ar trebui reformată UE.

A treia şi ultima reuniune a unuia din cele patru grupuri de dezbateri, axat pe democraţie, valori şi drepturi, stat de drept şi securitate, are loc de vineri şi până duminică la Florenţa. Evenimentul se va încheia cu adoptarea unor propuneri care, alături de sugestiile celorlalte panel-uri, vor fi înaintate în cele din urmă instituţiilor UE.

"Sunt încântată să particip la un astfel de eveniment. E o mare oportunitate. E o experienţă inedită faptul că poţi să cunoşti oameni din toate zonele (Uniunii Europene - n.r.). Vezi că fiecare are problemele sale", declară pentru AGERPRES o pensionară din Piteşti, Tudoriţa Ogradă, unul dintre cetăţenii români din acest grup de discuţie reunit la Florenţa.

Femeia îşi exprimă speranţa că dezechilibrul economic dintre statele din estul UE şi cele din Vest va putea fi redus. "Aş vrea să văd că se face ceva şi pe partea asta. Şi poate că, prin anumite decizii luate, vor creşte şi statele mai mici, pentru a mai reduce din decalajul economic" faţă de ţările din vestul UE, adaugă Tudoriţa Ogradă.

"Văd cu optimism viitorul UE. Îmi pare bine că am văzut atât de mulţi tineri (la discuţii - n.r.). Ei trebuie să se implice mai mult, pentru că viitorul este în primul rând al lor", adaugă femeia.

Ea consideră că, atât timp cât are obligaţii ca celelalte ţări, România ar trebui să aibă şi aceleaşi drepturi în UE. În acelaşi timp, este de părerea că România poate avea un rol foarte important în luarea deciziilor.

Pentru Ilie Maga, un pensionar de 70 de ani dintr-o comună din judeţul Bacău, fost lăcătuş mecanic, participarea la dezbaterile grupului de cetăţeni europeni în care a fost selectat a însemnat şi primele sale ieşiri din ţară, mai întâi la Strasbourg, unde a avut loc prima reuniune, în septembrie, urmată de o discuţie online în noiembrie, iar acum la Florenţa, în Italia.

"A fost foarte interesant (...) S-a discutat despre fiecare ţară, despre Uniunea Europeană, despre tineret, despre sănătate, despre egalităţi, despre ce ar fi mai bine (pentru oameni - n.r.)", spune bărbatul.

El consideră că fiecare ţară membră a Uniunii Europene trebuie să îşi aibă propriul program şi propriile drepturi. "Fiecare ţară trebuie să îşi facă treaba ei", precizează Ilie Maga.

"Am şi nemulţumiri: nu trebuie sancţionate ţările care greşesc, pentru că şi la (nivelul) UE se alege politic, aşa cum e normal. Dar, atunci, fiecare îşi face politica lui. Contează cine e la putere: dacă e de-al lor, nu e sancţionat. Părerea mea e ca toate funcţiile europene, în afară de europarlamentari, să fie câştigate prin concurs, nu numite politic", mai explică bărbatul.

El îşi doreşte de asemenea ca românii să se apropie de nivelul de trai al celorlalţi europeni, care este mult mai ridicat. Pentru a-şi susţine pledoaria, bărbatul poartă cu el talonul de pensie, care arată că are un venit de doar 1.553 de lei. "Mi-e ruşine faţă de colegii mei", spune Ilie Maga, care, cu mândrie, explică faptul că a fost lăcătuş mecanic şi că a lucrat pentru toate combinatele din ţară.

Este optimist în legătură cu viitorul Europei, dar nu şi în ceea ce priveşte viitorul României, despre care crede că "nu va fi salvată".

Un alt bărbat, din vestul ţării şi care a dorit să-şi păstreze însă anonimatul, consideră că această "Conferinţă privind viitorul Europei" este un lucru "extraordinar".

"După ce am reuşit, la un moment dat, să înţeleg ce se întâmplă în jur, trăiesc cu impresia că, într-adevăr, undeva la nivelul UE se încearcă un contact ceva mai direct cu cetăţenii. Nu este o circotecă, o vacanţă. Nu faptul că ne ţin aici 10 ore să ne dăm cu părerea contează, ci ideea în sine. Cred că ăsta ar fi un început. Trebuie găsite modalităţi interesante prin care Uniunea Europeană să se apropie de cetăţeni. Să încerce (....), mai ales în acele state unde democraţia nu funcţionează chiar aşa cum ar trebui, un contact direct cu cetăţenii, cu simplii cetăţeni, oameni care nu au pregătire", spune bărbatul.

Deşi recunoaşte că în acest moment este o idee absurdă, el şi-ar dori ca cetăţenii din UE să poată alege prin vot universal un preşedinte european, tocmai pentru a exista o relaţie directă.

El mai este de părere că Europa trebuie să se schimbe cât mai repede. "Avem nevoie de o altfel de Europă, nu ca cea de acum. O Europă care să aibă mai multe puteri, în detrimentul puterii statelor. Nu înţeleg noţiunea de unitate în diversitate. Eu înţeleg UE ca o organizaţie foarte puternică, unde hotărârile care se iau devin obligatorii şi imediate în state. O organizaţie care să nu poată da state afară, dar care să primească destul de uşor alte state. Aproape ca un stat federal", detaliază bărbatul.

El declară de asemenea că "decalajul imens" care există între vestul şi estul blocului comunitar nu permite existenţa unei Europe cu adevărat unite, dar că fondurile europene pe care le primeşte România ar putea ajuta la reducerea diferenţelor.

Claudiu Vatau, un tânăr economist şi proprietarul unei mici afaceri în domeniul hotelier din Timişoara, consideră că este "foarte important ca părerea cetăţeanului să fie luată în considerare şi transpusă în acţiune", cu ajutorul experţilor.

Bărbatul spune că una din ideile sale, transpusă în cele din urmă într-o propunere, se referă la securitatea Uniunii Europene. "Securitatea UE nu înseamnă doar securitate teritorială, ci şi securitate economică. Unul din aspectele importante de discutat este securitatea economică a Europei în faţa ameninţărilor Rusiei şi Chinei", explică Claudiu Vatau.

"Viitorul UE îl văd bine. Se vrea (să existe) UE în continuare. Cred că şi România vrea ca UE (să existe) în continuare. Şi UE are nevoie de România, dar şi de statele de pe lângă noi, cele balcanice. Cu siguranţă UE va exista. Dar nu ştiu cât de transparentă şi de benefică va deveni pentru fiecare stat membru. Eu sper să fie, în special pentru România", adaugă el.

Democraţia şi valorile europene sunt dezbătute de vineri până duminică, la Florenţa, de cetăţeni din toate statele membre ale Uniunii Europene, cu ocazia unei noi sesiuni de discuţii în cadrul amplului proiect numit "Conferinţa privind viitorul Europei", o încercare a instituţiilor UE de a se reconecta cu cetăţenii şi de a vedea direct care sunt opiniile lor legate de viitorul blocului comunitar.

Aproape 200 de cetăţeni din toate ţările membre ale Uniunii Europene, aproximativ 140 prezenţi fizic şi restul online, urmează să decidă, la finalul celor trei zile de întâlniri, o serie de propuneri care, la capătul întregului proces, vor fi transmise instituţiilor UE şi vor viza subiecte precum democraţia şi valorile europene.

Cu sprijinul şi asistenţa unor experţi şi coordonatori, propunerile cetăţenilor europeni vor fi stabilite pe baza unor orientări care au fost decise la o reuniune precedentă şi care abordează teme cum ar fi garantarea drepturilor şi nediscriminarea, protejarea democraţiei şi a statului de drept, reformarea UE, construirea identităţii europene sau consolidarea participării cetăţenilor.

Cetăţenii UE prezenţi la evenimentul găzduit de European University Institute (EUI) din Florenţa constituie unul din cele patru mari grupuri de dezbatere create în cadrul "Conferinţei privind viitorul Europei", intitulat 'Democraţia europeană, valori şi drepturi, statul de drept, securitate'. Reuniunea de la sfârşitul acestei săptămâni este a treia şi ultima, după una care a avut loc la Strasbourg, între 24 şi 26 septembrie, şi o alta care s-a desfăşurat online, în perioada 12-14 noiembrie.

Celelalte trei panel-uri, fiecare de asemenea format din circa 200 de cetăţeni europeni şi cu propriile reuniuni finale, desfăşurate în alte oraşe, se intitulează 'O economie mai puternică, justiţie socială, locuri de muncă/educaţie, tineret, cultură, sport/transformarea digitală', 'Schimbări climatice şi mediu/sănătate' şi 'UE în lume/migraţie'.AGERPRES/(autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Conferinţa privind viitorul Europei: Democraţia şi valorile europene, dezbătute de cetăţeni din UE la Florenţa