Ocuparea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea nu este doar problema Ucrainei, ci a tuturor ţărilor din regiunea Mării Negre, inclusiv a României, din cauza riscurilor la adresa securităţii şi libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice, afirmă experţi şi oficiali ucraineni, în contextul apropierii summitului Platformei Crimeea, programat să se desfăşoare pe 23 august la Kiev.

"Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre, în privinţa securităţii, libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice. România este partenerul nostru în a aborda ameninţările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (n.r. - de către Rusia)", a declarat Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei, la o întâlnire care a avut loc la Kiev în această săptămână cu un grup de jurnalişti români.

"Vrem să ne dezvoltăm parteneriatul cu România. Iar contracararea diferitelor forme ale agresiunii ruse, inclusiv în ceea ce priveşte Crimeea, este scopul nostru comun de politică externă", a mai spus oficialul ucrainean, responsabil din partea Ministerului de Externe de summitul la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev şi al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.

"În acest moment, avem sprijin de la fiecare stat vecin, de la fiecare partener-cheie din regiune. Aproape toţi partenerii vor fi reprezentaţi la acest summit şi în activităţile ulterioare ale Platformei Crimeea. Ne aşteptăm ca guvernul român să ia parte la summit la cel mai înalt nivel", a afirmat Petro Beşta.

Foto: (c)  IONUŢ MAREŞ / AGERPRES

În opinia Evgheniei Gaber, expertă în securitate şi consilieră de politică externă a premierului Ucrainei, fiecare parte din Marea Neagră este acum folosită de Rusia pentru a-şi proiecta puterea asupra întregii regiuni, iar această chestiune nu vizează doar Ucraina, ci oricare altă ţară de la Marea Neagră, inclusiv România.

"Noile idei apărute mai mult sau mai puţin recent în Ucraina sunt că trebuie să ne dezvoltăm relaţiile cu partenerii regionali, cu ţările vecine, cu ţările din regiune, în special cu cele de la Marea Neagră", a afirmat Evghenia Gaber, la o întâlnire separată cu jurnalişti români prezenţi la Kiev în cadrul unei vizite în Ucraina organizate de ONG-ul Consiliul de Politică Externă 'Ukrainian Prism'.

Ucraina îşi doreşte să lucreze cu România în cadrul platformelor regionale, de exemplu 'Bucureşti 9' şi 'Iniţiativa celor Trei Mări', precum şi să dezvolte cooperarea bilaterală sub umbrela mai largă a NATO, a mai spus Evghenia Gaber, precizând că vorbeşte în calitate de specialistă, nu de consilieră a prim-ministrului.

Potrivit lui Petro Beşta, Platforma Crimeea se bazează pe trei piloni - "strategie, consolidare şi sinergie".

"Contextul internaţional devine tot mai turbulent în fiecare an. Toată lumea observă asta. Există o mulţime de probleme globale şi regionale, de la pandemie, recesiunea economică şi schimbările climatice, la problemele de securitate regionale. Asta înseamnă că resursele, timpul şi atenţia pe care comunitatea internaţională le poate aloca pentru problema Crimeii sunt în scădere", a declarat oficialul ucrainean.

"În acest caz, pentru a fi eficienţi, avem nevoie de o abordare mai strategică privind Crimeea şi să consolidăm în jurul acestei strategii toate aceste resurse care sunt în scădere (...) Încercăm să folosim sinergia ca proiect pentru a uni activităţile guvernamentale, parlamentare şi ale experţilor. Vrem să unim aceste trei niveluri în jurul strategiei privind dezocuparea" peninsulei, a spus reprezentantul MAE de la Kiev.

"Înţelegem că problema ocupării Crimeii nu poate fi rezolvată de ucraineni. Nu este o chestiune ce ţine de dialogul dintre Ucraina şi Rusia. De aceea am decis să creăm o largă coaliţie internaţională de state care să lucreze împreună, care să fie unite în spatele (viziunii) pe care am oferit-o în strategia privind dezocuparea Crimeii. Această strategie, adoptată la începutul anului de Consiliul de Securitate al Ucrainei, este un document care acoperă politica internă şi politica externă. Sectorul de politică externă include o serie de priorităţi. În primul rând, este politica de nerecunoaştere (...) Trebuie ca niciun actor statal şi nicio organizaţie internaţională din lume să nu recunoască în vreun fel anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Este una dintre priorităţile Platformei Crimeea şi ale coaliţiei pe care am creat-o", a explicat Petro Beşta.

Potrivit acestuia, a doua prioritate este securitatea. "Securitatea a fost unul dintre motivele-cheie pentru care Rusia a ocupat Crimeea, deoarece are o bază militară în Sevastopol şi într-un număr de alte puncte din Crimeea, şi a vrut să le păstreze cu orice preţ. Rusia are nevoie de aceste baze militare, pe care le dezvoltă în fiecare an", a adăugat expertul, precizând că prezenţa militară rusă în Crimeea a crescut de peste două ori comparativ cu perioada de dinainte de 2014, numărul militarilor ajungând de la aproape 20.000 la aproape 40.000.

"Rusia are nevoie de Crimeea în primul rând pentru a pune o presiune în privinţa securităţii asupra Europei de Est, pentru a domina Marea Neagră şi pentru a-şi proiecta puterea dincolo de Marea Neagră, în Marea Mediterană, şi pentru a-şi întări prezenţa şi capabilităţile militare în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. În acest scop, ei au nevoie să controleze Crimeea, care se transformă într-o uriaşă bază militară, inclusiv cu posibilitatea desfăşurării de arme nucleare", a avertizat Petro Beşta.

El a mai atras atenţia că oricând există riscul reizbucnirii unui conflict la graniţa Ucrainei cu Rusia. "Vedem o tendinţă pe termen lung de dezvoltare militară din partea forţelor ruse la graniţa cu Ucraina, în Crimeea, în frontiera administrativă de pe mare, dar şi pe flancul de nord, la graniţa Rusiei cu state membre ale NATO. Este o tendinţă clară că Rusia creează noi posturi şi capabilităţi militare în jurul acestui perimetru. Iar asta amplifică riscul escaladării în orice moment. Prin escaladarea militară, Rusia încearcă să obţină unele obiective politice, cum ar fi să pună presiune asupra Ucrainei în privinţa negocierilor în legătură cu Donbas sau să influenţeze dinamica politicii interne din Ucraina, prin amestecul în alegeri, şi să submineze stabilitatea în Ucraina", a declarat oficialul MAE.

La rândul său, Evghenia Gaber a atras atenţia că "geografia acţiunilor Rusiei se extinde".

"Vedem cum politica şi mişcările Rusiei devin mai provocatoare. Asistăm la o dezvoltare militară a Rusiei într-o regiune mai extinsă - trecem de la cureaua de conflicte prelungite din regiunea Mării Negre (Transnistria, Crimeea, Lugansk şi Doneţk, Osetia de Sud şi Abhazia, Nagorno-Karabah) şi ne mutăm în estul Mediteranei, spre Siria şi Libia", a spus ea.

"Nu vreau să le numesc conflicte îngheţate, pentru că nu sunt îngheţate. În estul Ucrainei sunt încă ucişi oameni din când în când. Oricând poate fi turnat gaz pe foc. Asta e ce îşi doreşte Rusia - nu să ia fâşii de pământ, ci să poată destabiliza parţial o ţară sau alta, o regiune sau alta. Să lase răni deschise, pentru a nu le permite acestor ţări să se mişte spre un viitor mai prosper, spre dezvoltare economică, chiar spre integrarea în NATO, fiind în schimb nevoite să se ocupe de aceste probleme interne", a explicat experta ucraineană.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)