Românii sunt printre europenii care cred cel mai mult că imaginea UE s-a îmbunătăţit în ultimul an şi 73% dintre ei au o percepţie favorabilă asupra impactului Planului european de redresare, dar pe de altă parte sunt printre cei mai pesimişti în privinţa modului în care vor evolua condiţiile lor de viaţă şi economia naţională în următorul an, relevă un sondaj Eurobarometru dat publicităţii vineri de Parlamentul European.

Un nou sondaj comandat de PE şi realizat în perioada noiembrie-decembrie 2020 de Kantar constată o creştere cu zece puncte procentuale a numărului de cetăţeni la nivelul UE care au exprimat o opinie pozitivă cu privire la Uniune (50%) în comparaţie cu toamna anului 2019, iar 66% dintre respondenţii la acest sondaj sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene.

La finalul anului 2020, mai mulţi respondenţi au considerat că lucrurile merg într-o direcţie bună la nivelul UE în comparaţie cu propria ţară. În plus, aproape trei din patru respondenţi la nivel european (72%) consideră că planul de redresare al UE ar permite economiei ţării lor să îşi revină mai rapid în urma efectelor negative ale pandemiei de coronavirus.

Întrebaţi dacă în ultimele luni au avut probleme cu plata facturilor, 5% dintre români au spus că în cea mai mare parte a timpului, 43% au răspuns din când în când, iar 52% au răspuns că aproape niciodată.

Nu mai puţin de 36% dintre români cred că peste un an condiţiile lor de viaţă vor fi mai rele, fiind cei mai pesimişti din UE după slovaci (43%) şi greci (40%). 35% dintre români spun că peste un an condiţiile lor de viaţă vor fi la fel, iar 27% că vor fi mai bune, un grad de încredere printre cele mai ridicate din UE, după cele din Suedia, Irlanda şi Estonia (30% fiecare) şi la fel ca în Danemarca şi Austria (27% fiecare).

În acelaşi timp, românii sunt de părere că situaţia economiei va fi mai rea peste un an în proporţie de 46%, aflându-se din acest punct de vedere în ultima treime a UE, la mare diferenţă de letoni (68%), cehi şi francezi (câte 67%) şi sloveni (65%). 24% dintre români cred că situaţia economică va fi mai bună (pe la jumătatea clasamentului UE), iar 26% spun că va fi la fel.

Nu mai puţin de 60% dintre români afirmă că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România, pe locul zece în UE în privinţa perspectivei asupra viitorului ţării lor, 29% afirmă că merg într-o direcţie bună, iar 4% că nu merg nici într-o direcţie, nici în alta. Totuşi, faţă de eurobarometrul din octombrie 2019, proporţia românilor care spun acum că lucrurile merg într-o direcţie bună a crescut cu 5%.

În acelaşi timp, 50% dintre români susţin că lucrurile merg în direcţia cea bună în UE, pe locul al nouălea în UE într-un top condus de Irlanda (77%), Lituania (70%) şi Estonia (61%). Pe de altă parte, 37% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită în UE (în scădere cu 2 puncte procentuale în ultimul an), în ultima treime din 'Cei 27' din punct de vedere al pesimismului faţă de perspectivele blocului comunitar.

În ceea ce priveşte funcţionarea democraţiei în ţara lor, 4% dintre români sunt foarte satisfăcuţi, 46% destul de satisfăcuţi, 33% nu foarte satisfăcuţi şi 15% deloc satisfăcuţi. România se află practic pe locul al 16-lea în UE în ceea ce priveşte proporţia cetăţenilor foarte satisfăcuţi şi destul de satisfăcuţi de funcţionarea democraţiei în ţara lor.

Când vine vorba despre funcţionarea democraţiei în UE, 6% dintre români sunt foarte satisfăcuţi şi 54% destul de satisfăcuţi, locul al 14-lea în UE la cele două categorii cumulate, 28% nu sunt foarte satisfăcuţi, iar 8% deloc satisfăcuţi. Proporţia românilor foarte satisfăcuţi şi destul de satisfăcuţi de funcţionarea democraţiei în UE a crescut cu 5% în ultimul an, mai mult decât media UE, care este de +3%.

Întrebaţi dacă cred că planul de redresare al UE le va ajuta ţara să-şi revină din efectele pandemiei, 22% dintre români sunt total de acord, 51% tind să fie de acord, 18% tind să nu fie de acord, iar 6% sunt în total dezacord. Practic, percepţia favorabilă faţă de acest plan este de 73% în România (media UE este de 72%), în a doua treime a clasamentului 'Celor 27' privitor la percepţia asupra planului de redresare.

Întrebaţi la modul general cât de optimişti sunt în ceea ce priveşte viitorul UE, 70% dintre români au răspuns că sunt foarte optimişti (12%) şi destul de optimişti (58%), iar 27% că sunt destul de pesimişti şi foarte pesimişti. România se află din acest punct de vedere pe locul al 11-lea în UE, într-un clasament dominat de Irlanda (89%), Malta şi Slovacia (79%).

România este una dintre ţările în care Parlamentul European are cea mai bună imagine, respectiv 7% foarte pozitivă şi 40% destul de pozitivă, pe locul al cincilea în UE după Irlanda (65%), Portugalia (54%), Bulgaria (51%) şi Polonia (48%). La polul opus, 9% dintre români au o imagine destul de negativă despre Parlamentul European, iar 4% foarte negativă. Ca şi în alte chestiuni legate de percepţia pozitivă asupra UE, şi aceasta a crescut cu un punct procentual în ultimul an.

De asemenea, 69% dintre români cred că PE ar trebui să joace un rol mai important în viitor - pe locul al 11-lea în UE -, în timp ce 25% dintre români cred că acesta ar trebui să fie mai puţin important.

Nu mai puţin de 23% dintre români cred că imaginea UE s-a îmbunătăţit în ultimul an, pe locul al 5-lea în UE, 27% afirmă că aceasta s-a înrăutăţit, iar 49% că a rămas la fel.

Totuşi, nu mai puţin de 19% dintre români afirmă că apartenenţa ţării la UE este un lucru rău, cea mai ridicată proporţie din UE, iar 49% că e un lucru bun, respectiv pe locul al 24-lea în UE. Din acest punct de vedere în ultimul an percepţia favorabilă asupra apartenenţei României la UE a scăzut cu şase puncte procentuale.

La modul general, relevă eurobarometrul, pandemia a întărit convingerea cetăţenilor că Uniunea Europeană este cadrul potrivit pentru a dezvolta soluţii eficiente pentru combaterea COVID-19 şi a efectelor sale.

Respondenţii la sondaj formulează o nouă prioritate politică de vârf pentru Parlamentul European: 48% dintre respondenţii la nivelul UE doresc ca lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor sociale să ocupe un loc prioritar pe ordinea de zi. Aceasta este prima prioritate în toate statele membre ale UE, cu excepţia Finlandei, Cehiei, Danemarcei şi Suediei, unde lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii are prioritate.

La nivel european, următoarele priorităţi indicate de cetăţeni sunt măsurile pentru combaterea terorismului şi a criminalităţii (35%), pentru creşterea accesului la educaţie de calitate (33%) şi cele pentru protejarea mediului înconjurător (32%).

În România, lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor sociale este considerată o prioritate de 44% dintre respondenţi, urmată de măsuri pentru creşterea accesului la educaţie de calitate (34%) şi de măsuri pentru asigurarea accesului la hrană sigură pentru cetăţeni şi un nivel de viaţă decent pentru fermieri (27%).

O modificare similară apare, de asemenea, în clasificarea de către cetăţeni a valorilor fundamentale pe care PE ar trebui să le apere. În timp ce apărarea drepturilor omului în întreaga lume (51%) şi egalitatea între bărbaţi şi femei (42%) rămân pe primele locuri la nivel UE, solidaritatea dintre statele membre este pe locul al treilea, 41% dintre respondenţii europeni dorind ca Parlamentul să apere această valoare mai presus de toate celelalte, comparativ cu 33% în urmă cu un an.

Apărarea drepturilor omului în întreaga lume este prima valoare indicată şi de respondenţii din România (46%). Solidaritatea între statele membre (40%) şi libertatea de exprimare (36%) sunt următoarele două valori fundamentale indicate de respondenţii din România.

"Mesajul acestui sondaj este clar: cetăţenii europeni sprijină Uniunea Europeană şi consideră că UE este cadrul potrivit pentru a căuta soluţii la criză. Însă reforma UE este în mod clar ceva pe care cetăţenii doresc să îl vadă şi acesta este motivul pentru care trebuie să lansăm cât mai curând posibil Conferinţa privind viitorul Europei", a declarat preşedintele PE David Sassoli, citat într-un comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)