Mecanismul de redresare şi rezilienţă (RRF), propus de Comisia Europeană pentru a ajuta ţările membre să-şi finanţeze planurile naţionale de relansare economică în contextul crizei cauzate de pandemia de COVID-19, reprezintă pentru România o şansă reală prin cele peste 30 de miliarde de euro puse la dispoziţia ţării noastre - este mesajul transmis de eurodeputaţii Siegfried Mureşan şi Dragoş Pîslaru, co-raportori ai Parlamentului European pentru acest mecanism, într-o conferinţă de presă organizată online de Biroul PE în România.

"Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare este cel mai ambiţios instrument de finanţare propus vreodată la nivelul Uniunii Europene, având o alocare de 672,5 miliarde de euro pentru următorii 4 ani. Rolul nostru, al Parlamentului European, este să adoptăm baza legală a mecanismului, pentru ca acesta să intre în vigoare cât mai repede, iar statele membre să aibă acces la finanţare. Tocmai de aceea am finalizat zilele trecute proiectul de raport legislativ al mecanismului, unde prezentăm domeniile prioritare pe care ţările europene le vor putea finanţa prin acesta. Parlamentul European susţine volumul total al mecanismului şi alocarea pe fiecare ţară. Tot ce a fost obţinut de preşedintele Klaus Iohannis în Consiliul European pentru România este susţinut de Parlamentul European şi nu va fi pus în discuţie'', a spus Siegfried Mureşan (Partidul Popular European).

RRF se va axa pe şase obiective generale - tranziţia spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, consolidarea capacităţii administrative şi politicile pentru tineri.

Mureşan a evidenţiat că proiectul de raport cuprinde mai multe domenii şi politici prioritare de finanţare, extrem de importante pentru România, cum sunt infrastructura, sistemul de sănătate, educaţia, combaterea sărăciei, tranziţia spre o economie verde sau digitalizarea administrativă.

Pe de altă parte, Mecanismul de redresare şi rezilienţă va susţine şi procesul de aderare a României la zona euro. ''Concret, Guvernul României va putea finanţa prin acest mecanism măsuri care sporesc convergenţa şi reduc efectele crizei economice asupra procesului de aderare la moneda unică'', a subliniat Siegfried Mureşan.

Un aspect important accentuat de eurodeputatul PPE a fost acela că proiectul de raport al Parlamentului European propune ca statele europene să poată deconta din fondurile acestui mecanism şi cheltuielile cu măsurile de redresare economică implementate deja anul acesta, începând cu data de 1 februarie 2020, în contextul crizei COVID-19, şi care respectă criteriile stabilite în mecanism. ''Spre exemplu, este foarte posibil ca măsurile luate pentru consolidarea sistemului medical de către Guvernul României să fie eligibile pentru decontarea din acest mecanism. De asemenea, proiectul de raport prevede că mecanismul nu va putea finanţa proiecte care fac parte din planurile strategice ale ţărilor din afara Uniunii Europene şi care afectează din punct de vedere strategic sau economic Uniunea Europeană. Nu vrem ca la fondurile din acest mecanism să aibă acces ţări terţe care vor să profite de situaţia economică actuală a Uniunii'', a explicat el.

De partea sa, eurodeputatul Dragoş Pîslaru (Renew Europe) a calificat drept un ''câştig real'' faptul că doi dintre cei trei co-raportori ai PE în acest dosar sunt români, ceea ce este şi o ''dovadă clară a influenţei pe care România o poate avea atunci când este reprezentată de oameni competenţi''.

''Practic, s-a discutat foarte mult atât în propunerea iniţială a Comisiei, cât şi în replica dată de Consiliu despre alocarea financiară şi despre controlul din partea statelor membre asupra lucrurilor care se întâmplă în momentul în care banii se vor da. Ce s-a discutat mai puţin a fost, într-adevăr, ce ne trebuie pentru Europa din perspectiva conţinutului acestui dosar. Este foarte important să înţelegem care este menirea acestui mecanism. Ce încercăm să facem este să evităm un pom de Crăciun, în care să avem multe globuleţe de investiţii punctuale care să nu fie corelate unele cu celelalte. Noi încercăm cumva să propunem la nivel european o abordare integrată, o abordare prin care dezvoltarea Europei nu-şi propune doar să-şi revină la momentul de dinainte de criza sanitară, ci practic să ridicăm ambiţia europeană pentru a recâştiga leadership-ul global pe care Europa trebuie să îl reobţină'', a spus Pîslaru.

El a ţinut să remarce că în prezent Uniunea Europeană îşi redefineşte politica industrială, aspect care priveşte direct ţara noastră. ''România ar trebui să înţeleagă practic că noua politică industrială a UE se reconfigurează nu pe sectoare CAEN, aşa cum erau ele înainte, ci pe ecosisteme şi asta este foarte important de înţeles'', a afirmat eurodeputatul Renew Europe.

O altă idee evidenţiată de acesta a fost posibilitatea de a putea fi susţinute investiţii în sectorul privat sau prin parteneriat între sectorul public şi cel privat, lucru firesc întrucât economia nu poate fi dezvoltată doar prin măsuri administrative sau numai prin investiţii publice.

RRF va fi creat printr-un regulament adoptat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, prin procedură legislativă ordinară (co-decizie) şi reprezintă cea mai importantă componentă a instrumentului Next Generation EU (NGEU). NGEU îşi propune să pună la dispoziţia Uniunii Europene şi a statelor membre mijloacele necesare pentru a răspunde provocărilor generate de pandemia de COVID-19.

Concluziile Consiliului European extraordinar din 17-21 iulie menţionează fonduri totale de 750 miliarde euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin RRF (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase).

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (grupul socialiştilor europeni) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisia pentru bugete şi comisia pentru afaceri economice şi monetare. Ulterior, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Condiţionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept este susţinută de o majoritate în Parlamentul European