Corelarea acordării fondurilor europene cu respectarea statului de drept şi a valorilor fundamentale europene se bucură de sprijinul unei majorităţi în Parlamentul European, au subliniat luni eurodeputaţii români Siegfried Mureşan şi Dragoş Pîslaru, co-raportori ai Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă, într-o conferinţă de presă organizată online luni de Biroul PE în România.

''Imediat după reuniunea de patru zile a Consiliului European din luna iulie, noi, Parlamentul European, am adoptat cu largă majoritate o rezoluţie - pe care eu o negociasem în numele PPE - în care am spus următorul lucru: în primul rând, dorim corelarea acordării fondurilor europene cu statul de drept de la 1 ianuarie 2021. De ce am făcut legătura clară între corelarea acordării fondurilor europene cu statul de drept şi următorul exerciţiu bugetar multianual şi acest Mecanism european de redresare şi rezilienţă? Deci, practic, poziţia Parlamentului European este că dorim această corelare între statul de drept şi fondurile europene de la 1 ianuarie 2021, de când va intra în vigoare bugetul UE şi acest mecanism, întregul plan european de redresare'', a afirmat Siegfried Mureşan (Partidul Popular European).

El a amintit că în 2018 Comisia Europeană a prezentat un proiect legislativ privind corelarea fondurilor europene cu statul de drept. ''Noi, Parlamentul, ne-am adoptat poziţia, în Consiliu au existat întârzieri, deci cum se va legifera treaba asta? Adoptând în Consiliu şi în PE actul legislativ propus de Comisia Europeană în anul 2018. Comisia Europeană a propus ca, dacă o ţară (membră) încalcă statul de drept, atunci practic Comisia să poată propune automat, ea însăşi, măsuri de sancţionare. Poate fi vorba de suspendări de fonduri, evident în formele cele mai grave pot şi pierde fonduri europene, deci practic o activare cvasiautomată care să poată fi oprită, blocată, doar cu majoritate calificată în Consiliu. Iar noi, Parlamentul European, susţinem această propunere clară, dură, fermă a Comisiei Europene din următorul motiv: dacă eşti guvern care a încălcat statul de drept, poate mai reuşeşti să mai aduni în Consiliu unul-doi acoliţi, prim-miniştri de teapa ta, să te apere, dar cu siguranţă nu vei reuşi tu, atacator al statului de drept, să ai de partea ta o majoritate calificată în Consiliu. Deci noi vrem un mecanism ambiţios, puternic, dur, care să usture şi care să nu poată fi oprit de către prim-miniştri care atacă statul de drept'', a explicat eurodeputatul PPE.

Potrivit lui Dragoş Pîslaru, eurodeputat din partea grupului Renew Europe, este foarte important de menţionat că există o ''majoritate robustă în Parlamentul European'' (favorabilă condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept), ceea ce sporeşte credibilitatea acestei condiţionări.

''În mod tehnic, nu discutăm despre o condiţionare doar în cadrul acestui mecanism de redresare, ci pentru întregul cadru financiar multianual. Este una dintre cele mai importante lupte ale acestui final de an pentru a ne putea asigura că valorile Uniunii Europene nu sunt negociate şi că banii europeni nu ajung la persoane sau partide politice care urmăresc să-şi consolideze poziţiile populist-naţionaliste sau segregaţioniste din bani europeni. (...) Banii europeni trebuie folosiţi pentru proiectul european, nu pentru a eroda acest proiect. Este un lucru simplu şi de coerenţă în ceea ce priveşte parcursul european viitor'', a afirmat el.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă (RRF) va fi creat printr-un regulament adoptat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, prin procedură legislativă ordinară (co-decizie) şi reprezintă cea mai importantă componentă a instrumentului Next Generation EU (NGEU). NGEU îşi propune să pună la dispoziţia Uniunii Europene şi a statelor membre mijloacele necesare pentru a răspunde provocărilor generate de pandemia de COVID-19.

Concluziile Consiliului European extraordinar din 17-21 iulie menţionează fonduri totale de 750 miliarde euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin RRF (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase).

Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (grupul socialiştilor europeni) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisia pentru bugete şi comisia pentru afaceri economice şi monetare. Ulterior, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* Mecanismul de redresare şi rezilienţă, o şansă reală pentru România, susţin eurodeputaţii Siegfried Mureşan şi Dragoş Pîslaru