VIDEO În ce condiţii Parlamentul European ar face uz de ''arma nucleară'' de a nu vota bugetul multianual al UE şi ce linii roşii au avansat eurodeputaţii români
Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 nu va obţine votul Parlamentului European dacă nu respectă o serie de condiţii, susţin eurodeputaţi români din principalele trei grupuri politice din Parlamentul European, ei invocând în acest sens o serie de linii roşii, unele cu impact la nivel naţional şi regional, iar altele la nivelul UE.
Siegfried Mureşan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor) şi Dacian Cioloş (Grupul Renew Europe) au răspuns marţi, în cadrul unui webinar organizat de Biroul Parlamentului European în România, unor întrebări privind măsurile de sprijin ale UE în interesul cetăţenilor şi importanţa combaterii informaţiilor şi a ştirilor false.
Una dintre aceste întrebări s-a referit la condiţiile în care viitorul buget multianual al UE nu ar obţine votul PE, în condiţiile în care s-a putut observa clar în ultimele luni diferenţa între poziţia de negociere a legislativului comunitar şi cea a Consiliului UE.
Siegfried Mureşan, vicepreşedintele grupului PPE din PE, a declarat că "pentru ca UE să poată face ceea ce aşteaptă cetăţenii de la ea trebuie să alocăm bugetul UE exact în domeniile în care îl aşteaptă oamenii".
El a reiterat că a trimis, împreună cu liderul grupului, Manfred Weber, o scrisoare preşedintei Comisiei Europene şi celui al Consiliului European, în care se menţiona foarte clară că grupul PPE va vota viitorul buget multianual al UE doar dacă îndeplineşte simultan patru condiţii.
"În primul rând să fie finanţate în mod corespunzător priorităţile tradiţionale ale UE, agricultura şi politica de coeziune, adică banii pentru autostrăzi, modernizări de căi ferate, anvelopări de blocuri, extinderea reţelelor de apă şi canalizare la sate, modernizări de drumuri. Aceste lucruri au fost importante şi continuă să fie importante", a subliniat Mureşan.
În al doilea rând, este necesar "să alocăm suficiente fonduri europene pentru noile priorităţi ale UE în concordanţă cu angajamentele pe care Comisia, Consiliul şi noi, Parlamentul, ni le-am luat în ultimele luni în faţa oamenilor. Green Deal-ul, adică combaterea schimbărilor de climă şi protecţia mediului, îmbunătăţirea eficienţei energetice, digitalizarea, siguranţa cetăţeanului, apărarea, toate domenii în care am promis oamenilor că vom face mai mult."
În al treilea rând, a spus Mureşan, este important să existe rezerve suficiente în bugetul UE, "pentru că şapte ani este o perioadă lungă şi sigur vor apărea crize neprevăzute, la fel cum au apărut şi în ultimii şapte ani - criza migraţiei şi a refugiaţilor, iar acum criza coronavirus".
A patra condiţie avansată de Siegfried Mureşan pentru a putea vota bugetul este "un ajutor consistent ca urmare a crizei coronavirus (...) pentru întreprinderi, inclusiv componenta medicală unde noi avem propuneri concrete".
"A vota împotriva bugetului UE este o armă nucleară, o armă pe care nu vrei să o foloseşti, dar CE şi guvernele statelor membre trebuie să ştie următorul lucru. Parlamentul este dispus să folosească acest instrument important pe care-l avem dacă solicitările noastre, condiţiile noastre, nu sunt incluse în bugetul UE pentru următorii ani şi de altfel aceste poziţii sunt susţinute de o majoritate foarte largă în PE. Toate cele trei grupuri ale noastre, plus grupul Verzilor într-o măsură semnificativă, plus grupul Conservatorilor", a mai spus Mureşan.
Dacian Cioloş, liderul grupului Renew Europe, a afirmat şi el cu claritate că "dacă bugetul adoptat de Consiliul European nu va corespunde cu ambiţiile politice pe care chiar şi Consiliul le-a afirmat în mai multe rânduri în ultimii ani, Parlamentul European îşi va juca rolul de responsabil (...) şi va respinge un astfel de buget şi va cere un altul, care să corespundă cu aceste măsuri".
Eurodeputatul PLUS a reiterat că PE încearcă să fie cât mai implicat în aceste discuţii privind viitorul buget multianual, chiar dacă în trecut cutuma era ca CE să propună proiectul, Consiliul să-l dezbată, să-l amendeze şi să-l aprobe, iar legislativul comunitar să-l accepte sau să-l respingă în final.
"Noi am cerut să fim implicaţi în aceste discuţii şi acesta este şi motivul pentru care am avut în aprilie o rezoluţie ca să dăm un semnal clar pentru toate domeniile (...). În mai am avut o altă rezoluţie cu o susţinere largă, cum rar se întâmplă în PE. Cinci grupuri politice din şapte, peste 500 de europarlamentari din cei 705 au votat această rezoluţie care spune clar Comisiei Europene şi Consiliului în ce condiţii PE va aproba bugetul. Dacă bugetul nu se va apropia de ceea ce a cerut PE, grupul Renew pe care îl conduc va susţine respingerea acestui buget şi solicitarea unui alt buget care să corespundă", a spus Cioloş în cadrul dezbaterii online.
Dacian Cioloş a reiterat linia roşie a grupului său legată de conexarea respectării statului de drept de alocarea fondurilor UE, propusă de Comisie, dar care nu întruneşte unanimitatea în Consiliul UE.
"Trebuie spus foarte clar. Chiar dacă solicităm un buget consistent, Uniunea Europeană nu este un bancomat al statelor membre, care să distribuie bani, să ia dintr-o parte şi să distribuie în altă parte. UE e un proiect politic construit în jurul unor valori în primul rând. Şi statul de drept, justiţia, drepturile şi libertăţile individuale sunt acele valori, acea fundaţie pe care se construieşte şi economia, la fel ca şi proiectele sociale. Şi de aceea nu vom accepta să distribuim bani unor guverne şi unor politicieni care ajung la putere şi se folosesc de bani europeni atacând UE, dar distribuind banii pe criterii clientelare fără niciun control", a subliniat liderul grupului Renew Europe.
În context, el a menţionat şi rolul pe care va trebui să-l joace Biroul procurorului european în verificarea modului în care sunt cheltuiţi banii europeni.
"Acel Birou al procurorului european, condus de Laura Codruţa Kovesi şi care începe să-şi intre în pâine şi să-şi asume atribuţiile, va juca un rol important în verificarea modului în care vor fi folosite aceste fonduri care vor fi distribuite masiv statelor membre în următoarele luni", a afirmat el.
Eurodeputata Carmen Avram, din grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), a spus că pentru ea linia roşie este bugetul pentru agricultură "pentru că până la izbucnirea acestei crize agricultura devenise, aşa, copilul vitreg al UE, şi toată lumea încerca să taie din fonduri şi să reducă subvenţiile fermierilor mari, care asigură de fapt hrana continentului şi a României".
Ea a spus că acum a venit momentul să se discute despre agricultură în alţi termeni şi "să nu-i mai tratăm pe fermieri ca pe aceşti copii neascultători ai Europei, în condiţiile în care ei au dus greul asigurării hranei acestui continent" în contextul crizei generate de noul coronavirus.
"Deci pentru mine linia roşie este suma care se va acorda agriculturii. Pentru grupul meu linia roşie va fi acest Green Deal, Pactul verde pe care S&D continuă să parieze ca fiind singura modalitate de redresare economică. Pactul verde ar putea beneficia de sume foarte mari şi ar putea deveni o oportunitate inclusiv pentru România, dar este nevoie de o finanţare serioasă", a afirmat Carmen Avram.
"După cum a promis Comisia, urmează se pare un buget care va fi unul al solidarităţii. Însă (...) chiar dacă este un buget al solidarităţii, nu este neapărat şi un cec în alb", a mai spus Camen Avram.
Ce se va întâmpla însă dacă nu se va reuşi adoptarea bugetului multianual al UE până la sfârşitul acestui an?
"Dacă nu vom reuşi să adoptăm rapid bugetul pentru următorii şapte ani de zile, avem nevoie de un buget de urgenţă pentru un an de zile. Cel mai rău lucru pentru beneficiari este incertitudinea. Să-i lăsăm până la finalul acestui an şi să nu ştie câţi bani şi în ce condiţii vor veni începând cu 1 ianuarie 2021. Şi de aceea PE, săptămâna trecută, cu susţinerea celor trei grupuri pe care le reprezentăm, a cerut un aşa-numit plan de contingenţă, un buget de urgenţă al UE pentru un an de zile, bazat pe bugetul multianual din perioada 2014-2020, cu câteva ajustări evidente - mai multe fonduri pentru sănătate, o alocare a fondurilor pentru cercetare-inovare, cu precădere pentru domeniul medical", a declarat Siegfried Mureşan.
El susţine însă că executivul comunitar nu doreşte acest "plan de contingenţă" pentru că negocierile ar fi complicate, chiar dacă, afirmă Mureşan, acestea "ar fi mult mai simple decât negocierile pentru şapte ani de zile". AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: (c) Biroul Parlamentului European în România / Facebook
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Zelenski, la Chișinău: #Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităților de apărare ale României și Republicii Moldova
Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităților de apărare ale României și Republicii Moldova, a declarat joi, la Chișinău, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o conferință de presă comună cu președinta moldoveană Maia Sandu și președintele român Nicușor Dan. 'Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea ca
VIDEO Maia Sandu salută legăturile strânse cu România și #Ucraina, alături de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat joi legăturile strânse ale țării sale cu România și Ucraina, într-o conferință de presă comună la Chișinău alături de omologii săi român Nicușor Dan și ucrainean Volodimir Zelenski, cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova. 'Avem același atașament față de val
Sandu, după parada militară: O Moldovă pașnică are nevoie de o Moldovă capabilă să-și apere pacea
Chișinăul continuă să investească în securitate și să își întărească parteneriatele, pentru că 'o Moldovă pașnică are nevoie de o Moldovă capabilă să-și apere pacea', a transmis joi președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după ce a participat alături de președintele României, Nicușor Dan, la parada militară dedicată celor 35 de ani de indep
Nicușor Dan: 'România nu cere SUA mai mult, România se oferă să facă mai mult' (articol de opinie)
România nu cere SUA mai mult, ci se oferă să facă mai mult, afirmă președintele Nicușor Dan într-un articol de opinie publicat joi pe site-ul Fox News, în care mai transmite, printre altele, că înțelege că recunoștința pentru ajutorul american trebuie însoțită de responsabilitate și dă asigurări că țara noastră 'nu va aștepta să fie testată
Rusia dezminte că în spatele unei ascunzători de arme de lângă Berlin s-ar afla o rețea de agenți ruși
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a respins joi informațiile publicate recent de revista germană Der Spiegel, conform căruia o ascunzătoare de arme și muniție găsită în apropierea Berlinului ar avea legătură cu o rețea de agenți controlată de Rusia, informează Reuters. Zaharova a numit relatarea, care citează surs
Un angajat al Ambasadei României la Moscova a fost declarat persona non grata
Rusia a declarat un angajat al Ambasadei României la Moscova persona non grata, a anunțat joi Ministerul de Externe rus, informează Interfax. ''La 27 august, însărcinatul cu afaceri al României în Rusia, Liliana Burda, a fost convocat la Departamentul de Protocol de Stat al Ministerului de Externe rus și i s-a p
VIDEO Republica Moldova sărbătorește 35 de ani de la proclamarea Independenței: Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, așteptați la Chișinău
Republica Moldova sărbătorește joi 35 de ani de la proclamarea Independenței, iar la Chișinău sunt așteptați președinții României și Ucrainei, Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, invitați de președinta Maia Sandu să participe la manifestările consacrate acestei zile, informează Moldpres.
România a primit prima plată de 2,5 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE
România a primit miercuri prima plată în valoare de 2,5 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare ''Acțiunea de Securitate pentru Europa'' (SAFE), reprezentând 15% din alocarea sa totală de 16,7 miliarde de euro, indică un comunicat difuzat de Comisia Europeană. SAFE este un instrument financi
MAE rus îl convoacă pentru joi pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova
Însărcinatul cu afaceri al României la Moscova a fost convocat pentru joi la Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, a informat miercuri ministerul rus, transmite agenția de presă Interfax. 'Joi, 27 august, reprezentantul temporar pentru afaceri al României a fost convocat la Ministerul de Externe rus', a in
Claudiu Năsui depune vineri jurământul ca ministru al dezvoltării economice și digitalizării al Republicii Moldova
Deputatul USR Claudiu Năsui, care va prelua funcția de ministru al dezvoltării economice și digitalizării în Republica Moldova, și Eugeniu Osmochescu, desemnat pentru funcția de ministru al agriculturii și industriei alimentare, vor depune vineri jurământul, a anunțat miercuri, la începutul ședinței de guvern, premierul moldovean Vasile Tofan, infor
Ascunzătoare de arme lângă Berlin: Suspectul reținut în România ar fi un ucrainean care lucrează pentru Rusia (presă)
Suspectul arestat în România, pe care autoritățile germane îl leagă de o ascunzătoare de arme găsită la periferia Berlinului, este un cetățean ucrainean care ar fi aparținut unui grup clandestin care, la cererea serviciilor secrete rusești, pregătea atacuri și sabotaje în țări membre ale NATO, a relatat marți săptămânalul Der Spiegel, ci
Comisia Europeană: Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României
Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de a șasea și ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, precizează Comisia Europeană într-un răspuns pentru AGERPRES, precizând că serviciile CE sunt angajate cu acestea în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până l
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță cere guvernului Ungariei soluții pentru continuarea finanțării culturale în Transilvania
Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, îi solicită premierului Ungariei, Magyar Peter, și ministrului Culturii, Tarr Zoltan, o întâlnire la Budapesta pentru a discuta situația proiectelor culturale, educaționale și comunitare ale maghiarilor din Transilvania, informează un comunicat al biroului său trimis AGE
PPE și Renew cer CE să transmită fără echivoc României că 'amendamentul Fritz' riscă să ducă la pierderea fondurilor PNRR
Grupurile politice Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) și Renew Europe (liberal) din Parlamentul European îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să transmită fără echivoc României că plata fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență este condiționată de implementarea reformelor în respectarea deplină a
Interpol anunță o operațiune internațională majoră împotriva rețelelor de crimă organizată din Africa de Vest (GALERIE FOTO)
O operațiune internațională împotriva rețelelor de crimă organizată din Africa de Vest responsabile de escrocherii financiare online s-a soldat cu 58 de arestări și 263 de suspecți identificați, a anunțat Interpol într-un comunicat publicat marți, informează EFE. Operațiunea Jackal IV, coordonată de Organizația Internațională a Pol









