Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat marţi împotriva României într-un proces intentat de cetăţeanul român Marcel Dan Cînţa, apreciind că în cazul său s-au încălcat prevederile a două articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, limitându-i-se dreptul de a-şi vedea fiica din cauza unei boli mintale.

În hotărârea de marţi a Camerei, a patra în cazul Cînţa împotriva României, CEDO a reţinut, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 8, privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, cu cinci voturi la două, că a existat o încălcare a articolului 14 privind interzicerea discriminării, se menţionează în decizia publicată pe site-ul instituţiei.

Cazul se referea la restricţii privind contactele reclamantului cu fiica sa, Curtea constatând în special că deciziile interne de restricţionare ale întâlnirilor sale cu aceasta s-au bazat parţial pe faptul că acesta avea o boală mintală. Instanţele au ordonat ca reclamantul să-şi contacteze fiica doar de două ori pe săptămână în prezenţa fostei sale soţii, cu care copilul urma să locuiască.

Cu toate acestea, instanţele nu au reuşit să efectueze nicio evaluare semnificativă pentru a explica de ce sănătatea sa mintală ar trebui să fie un motiv pentru a reduce drepturile de contact, chiar dacă nu au existat dovezi care să demonstreze că nu poate avea grijă de fiica sa, se menţionează în hotărârea CEDO.

De asemenea, instanţele nu au examinat în mod corespunzător acuzaţiile potrivit cărora copilul nu poate fi singur în prezenţa şi grija reclamantului şi nu au au arătat în ce fel au luat în considerare interesul superior al copilului şi modalităţi alternative de contact, mai apreciază CEDO.

Curtea a considerat că faptul că suferea de o boală mintală nu ar putea justifica, în sine, ca instanţele să-l trateze pe reclamant diferit faţă de alţi părinţi care doresc să-şi vadă copiii. Drepturile de contact ale acestuia au fost restrânse după ce instanţele judecătoreşti au făcut o distincţie bazată pe sănătatea sa mintală, pentru care nu au prezentat motive relevante şi suficiente, se mai menţionează în hotărâre.

Reclamantul s-a plâns de un caz de discriminare prima facie, pe care statul pârât nu l-a putut respinge şi astfel a existat o încălcare a articolului 14 coroborat cu articolul 8, se mai precizează în decizia CEDO de marţi.

Statul român este condamnat la plata către reclamant, în termeni de trei luni din momentul în care hotărârea este definitivă, a sumei de 10.000 de euro.

''O cauză importantă pentru persoanele cu dizabillităţi din România şi Europa; esenţială pentru dreptul a de nu fi discriminat în procedura de încredinţare a copilului'', a scris pe pagina sa de Facebook Iulia Motoc, judecătorul României la CEDO, care a fost membru în completul de judecată în acest caz.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Lilia Traci, editor online: Andreea Lăzăroiu)