Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Existenţa unui mecanism automat între acordarea fondurilor europene şi respectarea statului de drept este un obiectiv sine-qua-non pentru grupul Renew, care în absenţa acestui mecanism nu va vota perspectivele bugetare (cadrul financiar multianual 2021-2027, n.red.), a declarat marţi, pentru AGERPRES, eurodeputatul Dacian Cioloş, liderul grupului politic Renew Europe din Parlamentul European.

''Nu doar că suntem de acord, dar pentru grupul Renew este un obiectiv sine-qua-non. Fără acest obiectiv vom avea dificultăţi în a susţine bugetul multianual. De altfel, pentru USR-PLUS acesta a fost un angajament pe care ni l-am asumat în campania electorală, acela că ne vom asigura că la nivel european vom avea mecanisme prin care să putem acţiona atunci când anumite partide politice care ajung la putere iau ostatic instituţiile statului respectiv pentru a influenţa justiţia în interesul lor politic sau în interesul liderilor politici. Fără acest mecanism, grupul nostru nu va vota perspectivele bugetare, este foarte clar şi, aşa cum stau lucrurile până acum, văd că sunt tot mai multe state membre care înţeleg nevoia unui astfel de mecanism'', a spus liderul grupului europarlamentar Renew Europe.

Referitor la viitorul buget multianual al UE, Cioloş a subliniat că decizia îi revine Consiliului, care apoi va avea nevoie de votul majoritar în Parlamentul European pentru ca bugetul în întregimea sa să fie acceptat. ''Parlamentul va trebui să ajungă la un acord în primul rând cu Consiliul de data aceasta, nu atât cu Comisia. Cu Comisia Europeană suntem aliniaţi pe foarte multe obiective, pentru că am stabilit împreună priorităţile acestea legate de Pactul Verde European, de transformarea digitală, dar şi de evoluţia politicilor clasice europene (politica de coeziune, politica agricolă comună) pentru a fi adaptate la aceste noi obiective. Deci din acest punct de vedere, suntem aliniaţi cu Comisia şi suntem de acord, alături de Comisie, că avem nevoie de un buget important'', a afirmat fostul comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală în declaraţia acordată AGERPRES.

El a insistat pe resursele proprii ca modalitate de a asigura în viitor stabilitatea bugetului comunitar. ''Acest buget este decis de statele membre şi noi insistăm, dincolo de nivelul bugetului care este stabilit de contribuţiile statelor membre, să avem şi o parte importantă, un capitol important de resurse proprii care să intre direct la bugetul european, fără a mai trece prin bugetele statelor membre, pentru că asta este singura modalitate de a ne asigura în viitor că bugetul european poate să aibă o anumită stabilitate'', a explicat Dacian Cioloş.

Recent, comisarul european pentru coeziune Elisa Ferreira a anunţat că executivul UE nu îşi va modifica propunerea privind finanţarea politicii de coeziune pentru 2021-2027 şi a sugerat ca cele 15 ţări din grupul Prietenii Coeziunii, din care face parte şi România, să utilizeze fondurile UE într-o manieră mai eficientă. Dacian Cioloş susţine această recomandare.

''Considerăm şi noi că atât PAC, cât şi politica de coeziune vor trebui să se modernizeze, să introducă în obiectivele lor şi obiectivele prioritare pe care le avem acum la nivel european, deci va fi important în continuare să investim în infrastructură prin politica de coeziune, să investim în crearea de locuri de muncă, în formare profesională, dar lucrurile acestea vor trebui să ţină cont şi de obiectivele privind Pactul Verde şi anume o economie care să respecte mai mult buna utilizare a resurselor naturale, care să polueze mai puţin şi care să aibă un impact redus asupra schimbărilor climatice. La fel, PAC care trebuie să fie dotată cu o susţinere importantă financiară, care să asigure o stabilitate a veniturilor agricultorilor, iar agricultorii să fie susţinuţi pentru a putea să-şi adapteze tehnologiile de producţie, să aibă un impact pozitiv asupra biodiversităţii, calităţii apei şi solului şi mai ales să producă produse alimentare de calitate. Deci lucrurile acestea vor trebui să se schimbe în cele două politici'', a argumentat liderul grupului europarlamentar Renew Europe.

Bugetul pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual - CFM) stabileşte limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puţin cinci ani în diferite domenii politice. Acest buget trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face faţă crizelor şi situaţiilor de urgenţă neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiţi acolo unde sunt necesari. De exemplu, Fondul de solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistenţă financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediaţi ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.

Spre deosebire de bugetele naţionale, bugetul UE este un buget de investiţii. El nu finanţează protecţia socială, educaţia primară sau apărarea naţională, ci se concentrează în special pe domenii cheie care oferă valoare adăugată prin stimularea creşterii economice şi a competitivităţii. Bugetul Uniunii Europene susţine cercetarea şi inovarea, investiţiile în reţelele transeuropene şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu scopul de a stimula creşterea şi a crea locuri de muncă în UE.

Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului şi cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanţare în cadrul bugetului multianual 2014-2020. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile UE. Bugetul pe termen lung finanţează, de asemenea, proiecte internaţionale de ajutor umanitar şi de dezvoltare.

Bugetul UE pe termen lung are mai multe surse de venit: contribuţii de la statele membre, taxe de import la produsele din afara UE şi amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile UE privind concurenţa. Parlamentul European doreşte reformarea modului în care este finanţat bugetul UE, deoarece acesta "nu este transparent şi este complet non-inteligibil pentru cetăţenii europeni".

Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit. Parlamentul European a sugerat că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii şi o taxă pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contribuţiile directe din partea statelor membre.

Pentru următorul buget multianual (2021-2027), Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea în mai 2018. Parlamentul European şi-a adoptat poziţia în noiembrie 2018. Consiliul încă nu şi-a clarificat poziţia de negociere. În rândul statelor membre este necesară unanimitatea pentru a ajunge la un acord. Orice acord are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare.

Parlamentul European va avea miercuri în plen o dezbatere pe tema bugetului multianual 2021-2027, iar un summit consacrat structurării poziţiei Consiliului a fost convocat pentru data de 20 februarie, la Bruxelles, de către preşedintele Consiliului European, Charles Michel. AGERPRES/(A-editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)