Oficialităţi britanice au oferit clarificări românilor din Regatul Unit în privinţa statutului lor post-Brexit
Oficialităţi britanice au oferit o serie de lămuriri românilor din Marea Britanie, în cadrul a două sesiuni de informare şi discuţii organizate la Manchester şi Londra de ambasada britanică la Bucureşti cu reprezentanţi ai comunităţilor de români din Regatul Unit, la data de 11 şi respectiv 15 februarie.
La discuţii, care au avut ca subiect principal clarificarea situaţiei cetăţenilor europeni post-Brexit, inclusiv accesul la beneficii sau statutul de şedere permanentă (settled status) şi procesul specific de aplicare şi înregistrare în acest sistem, au luat parte reprezentanţi ai Ambasadei României la Londra, ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi oficiali din Ministerul de Interne din Marea Britanie şi din Departamentul pentru ieşirea Marii Britanii din UE (DexEU).
În timpul sesiunii din capitala Marii Britanii, găzduită de ICR Londra, oficiali britanici au transmis celor câteva zeci de români prezenţi că au călătorit la Manchester şi Londra pentru a discuta cu comunităţile româneşti deoarece guvernul britanic doreşte ca cetăţenii români să înţeleagă cât de importanţi sunt pentru ţara în care au ales să trăiască şi pentru a le oferi claritate în legătură cu viaţa lor în Marea Britanie după 29 martie 2019, dată la care Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană cu sau fără un acord cu Bruxellesul.
Înţelegerea la care s-a ajuns şi care este inclusă în textul acordului de retragere a Marii Britanii din UE le va oferi siguranţă celor circa 400.000 de români care trăiesc în Regatul Unit în legătură cu perpetuarea drepturilor lor, a fost mesajul transmis românilor prezenţi la eveniment. Acordul le va permite cetăţenilor europeni din Marea Britanie şi cetăţenilor britanici din UE să continue să trăiască la fel cum o fac şi în prezent în ţările în care au ales să trăiască.
Majoritatea întrebărilor formulate de românii prezenţi la evenimentul de la Londra au inclus termenul de 'settled status' - sau statutul de şedere permanentă - care poate fi cerut şi obţinut de către un cetăţean european care a locuit şi lucrat timp de cinci ani în Regatul Unit. Oficiali britanici au explicat că această schemă nu reprezintă un sistem de vize şi că obţinerea acestui statut este un proces simplu, online, scopul acestuia nefiind de a respinge cererile, ci de a acorda rezidenţă. Totodată, românii prezenţi la discuţii au primit asigurări că vor putea circula în Marea Britanie pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate indiferent dacă Regatul Unit iese din Uniunea Europeană cu sau fără acord.
Copiii sunt incluşi în aplicaţie şi primesc aceleaşi drepturi ca şi părinţii lor. Mai mult, oficialii britanici au dat asigurări că, dacă unul dintre părinţi are un statut mai bun în Marea Britanie, atunci şi copilul va primi aceleaşi drepturi cu cele ale părintelui cu un statut mai favorabil. Dovada rezidenţei se poate face în multe moduri, inclusiv prin prezentarea unei programări la medic sau a unui bilet de avion.
Oficialii britanici prezenţi la eveniment au insistat că această schemă este un sistem gândit ca cel care aplică să nu fie refuzat, iar dacă este totuşi refuzat, poate aplica din nou. Ministerul de Interne al Marii Britanie va acorda totodată o atenţie specială grupurilor vulnerabile (persoane fără adăpost, persoane exploatate, victime ale traficului etc).
Există două tipuri de statut pentru cetăţenii europeni, care se raportează la perioada de şedere continuă petrecută în Marea Britanie, în funcţie de care se va determina statutul. Primul tip îl reprezintă statutul de rezident (Settled Status), iar cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru 5 ani de zile consecutivi sau mai mult vor fi eligibili pentru acest statut. Cei care obţin acest statut îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii pe o perioadă nelimitată.
Al doilea tip îl reprezintă statutul de pre-rezident (Pre-Settled Status) şi stipulează că resortisanţii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru mai puţin de 5 ani de zile consecutivi vor fi eligibili pentru Pre-Settled Status. Cei care primesc Pre-Settled Status vor putea locui în Marea Britanie pentru o perioadă de 5 ani de zile, care le va acorda timpul necesar pentru a fi eligibili să obţină Settled Status. Cei care obţin pre-Settled Status îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent - dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii - însă, după cei 5 ani de şedere continuă, trebuie să aplice pentru Settled Status, care nu se acordă automat.
În aplicaţiile pentru noul statut, solicitanţii trebuie să furnizeze informaţii generale despre ei şi să-şi declare istoricul infracţional, cu menţiunea că doar istoricul infracţional serios şi/sau persistent ar urma să afecteze solicitarea.
În declaraţii acordate AGERPRES înaintea sesiunii de informare de la Londra, ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a explicat că procedura pentru ''settled status'' este deocamdată în fază de testare, sistemul urmând să intre în funcţiune abia la 30 martie (la o zi după ieşirea programată a Marii Britanii din Uniunea Europeană - n.r.). Andrew Noble le-a transmis totodată românilor să nu se grăbească să se înregistreze în acest sistem, deoarece este timp suficient. ''Nimeni nu trebuie să o facă înainte de 30 martie (2019) şi au la dispoziţie până la 31 decembrie 2020 să facă acest lucru'', a insistat Noble, care a menţionat că sistemul este gratuit pentru toată lumea.
Potrivit estimărilor, în Regatul Unit trăiesc şi muncesc aproximativ 1,7 milioane de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est, dintre care circa 400.000 sunt români, conform datelor oficiale.AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Sursa foto: Romanians in the UK: Post EU Exit Outlook / Facebook
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Peter Magyar: Viitorul guvern Tisza și UDMR vor conlucra în favoarea comunității maghiare din Transilvania
Liderul partidului Tisza și viitorul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, a declarat marți, într-o postare pe Facebook, că a primit asigurări din partea liderului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Hunor Kelemen, că UDMR se va abține în viitor de la interferențe în politica de partid din Ungaria, transmite MTI. '
Amnesty International avertizează asupra unei noi ordini mondiale bazate pe logica prădătorului și pe tăcere
Organizația neguvernamentală care militează pentru drepturile omului Amnesty International și-a prezentat marți raportul anual pentru 2025 privind drepturile omului în întreaga lume și a avertizat cu privire la apariția unei noi ordini globale bazate pe logica prădătorului practicată de mai mulți lideri mondiali, între care președintele american Don
Retragerea sprijinului PSD pentru guvernul Bolojan declanșează temeri de instabilitate politică și economică (presă)
Partidul Social Democrat din România (PSD), principala forță parlamentară a țării, a decis luni să își retragă sprijinul politic pentru prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, decizie relatată pe larg de agențiile internaționale de presă, care anticipează o perioadă de criză și instabilitate. Reuters: Retragerea sprijinului va declanșa probabil luni d
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural









