Liderul organizaţiei judeţene Sălaj a UDMR, deputatul Seres Denes, ce are peste trei decenii de activitate neîntreruptă ca senator sau deputat, consideră că parlamentarii ar trebui să fie mai aproape de cetăţeni printr-o activitate mai intensă în teritoriu, pentru că, practic, sunt în slujba lor.

După trei mandate de senator şi patru de deputat, Seres Denes deschide lista UDMR Sălaj la Camera Deputaţilor, la alegerile parlamentare din acest an.

În vârstă de 71 de ani, Seres Denes este de profesie jurist şi face politică din 1990, primul mandat de deputat fiind câştigat în urma alegerilor parlamentare din 1992, când a devenit senator de Sălaj din partea UDMR.

"Când am candidat pentru prima dată, n-am avut ambiţii politice, cu toate că am fost unul dintre fondatorii UDMR Sălaj. La solicitarea colegilor, a cunoscuţilor, în 1992 am acceptat să fiu candidat la Senat. Am discutat şi cu soţia mea, pentru că aveam rezerve. Amândouă fetele erau încă în şcoala generală, fiind departe de casă, şi în ultimul rând, faptul că nu m-am mai învârtit eu în acele cercuri şi nu ştiam dacă voi putea face faţă, dacă pot să reprezint comunitatea aşa cum trebuie. Deci am avut multe rezerve în punctul acesta de vedere. Însă soţia mi-a spus: această propunere este aşa de onorantă, încă nu se poate refuza. De atunci în colo, soţia nu mi-a reproşat niciodată dacă lipsesc de acasă, pentru că lipsesc foarte mult de acasă, având în vedere că a acceptat, împreună cu mine de altfel, că a fi parlamentar necesită un om întreg, nu jumătate de om, nu un sfert de om", a precizat, pentru AGERPRES, Seres Denes.

Încă de la primul mandat a avut provocări legate de începuturile activităţii parlamentare în România de după 1989, implicându-se activ într-un domeniu care îi era familiar: cel al administraţiei publice.

"Am avut emoţii, rezerve, parlamentarismul încă nu era format la noi, eram în începuturi, după adoptarea Constituţiei noi, iar în funcţie de Constituţie trebuia să adoptăm şi noi regulamentele celor două camere. De la început m-am înscris în Comisia de Administraţie Publică, fiindcă înainte am lucrat destul de mult în Administraţia Publică şi credeam, şi aşa şi este că acolo sunt acasă. Şi încet, încet am intrat în pâine, am început să mă obişnuiesc în relaţiile cu colegii, în relaţia cu echipele şi tehnicii din cadrul Parlamentului şi în relaţia cu Bucureştiul. Bucureştiul nu este Zalău. Este o aglomeraţie umană foarte, foarte mare şi a trebuit să mă obişnuiesc cu instituţiile centrale, să ştiu ce sunt ministerele, secretarii de stat, miniştrii, care sunt rapoartele între parlamentari şi cei în aceste funcţii. Şi, încet, încet am intrat, am cunoscut munca parlamentară, munca în comisia de specialitate, am văzut care sunt procedurile parlamentare, pentru că aceste lucruri se învaţă, nu se ştiu. Trebuie să te subordonezi unor rigori, dar în acelaşi timp să te poţi afirma din punct de vedere profesional. Politicianul, în primul rând, trebuie să fie şi specialist într-un anume domeniu. Desigur, o anumită cultură generală trebuie să ai neapărat, pentru că în foarte multe domenii, la un moment dat trebuie să votezi cu 'Da' sau 'Nu' sau să te abţii, dar până la toate acestea, trebuie să ai un punct de vedere într-un domeniu în care să ştii că îţi poţi aduce contribuţia, pentru că este foarte important ca şi colegii să te recunoască ca şi om competent. Pentru că, atunci, orice propunere faci, ei sunt atenţi. Şi nu neapărat contează că eşti în opoziţie sau la guvernare, ca să îţi accepte o propunere. Dacă eşti om competent şi dovedeşti în timp că ceea ce spui nu sunt baliverne şi nu sunt prostii, atunci lumea te ascultă. Au fost situaţii când aproape singur am întors părerea comisiei. Dar trebuie să justifici, trebuie să argumentezi pentru ceea ce crezi tu că ai dreptate şi nu au alţii", susţine acesta.

Printre primele legi importante la care şi-a adus contribuţia se numără chiar Legea administraţiei publice locale, din 2001.

"Am parcurs toată istoria transformării administraţiei publice din România. Mi-aduc aminte cu plăcere de în 1996. Aveam legislaţie din 1969, care reglementa funcţionarea administraţiei publice. Am avut discuţii foarte multe cu domnul Cozmâncă, care era şef de departament al administraţiei publice. Aveam păreri total diferite vis-a-vis descentralizare, competenţa financiară, deci o serie de chestiuni pe care trebuia să le transpunem în legislaţie. Ca după câţiva ani, în 2001, când s-a adoptat noua lege a administraţiei publice, 215, la care am fost domnul Cozmâncă (Octav Cozmâncă n.r.) a susţinut ceea ce spuneam eu în 1996. Erau atunci chiar ministrul administraţiei publice. I-am adus aminte că în urmă cu cinci ani avea altă pare. 'Măi, lumea se mai schimbă', a replicat el. Avea dreptate, lumea avansa, lumea se moderniza şi trebuia să ţii pasul cu noile realităţi. Între timp veneau anumite cerinţe europene vis-a-vis de administraţie, vis-a-vis de noua structură. Trebuia să accepţi foarte multe chestiuni care, de altfel, în administraţia veche nu se găseau. Deşi şi legea veche a administraţiei publice nu era o lege foarte rea. Deci, da, am parcurs o perioadă destul de frământată", afirmă Seres Denes.

Au urmat apoi şi ale legi cu impact major pentru ţara noastră, dar şi cu multe probleme puse de aplicare lor în practică, aşa cum au fost legile de restituire a proprietăţilor. Aceste legi nu au presupus doar partea de elaborare a lor, cât mai ales explicare modului de aplicare pentru beneficiari.

"Apoi au fost legile de restituire a proprietăţilor. Mari probleme, foarte, foarte mari probleme. Erai obligat să informezi populaţia cu restituirea, cu terenurile. Mi-aduc aminte cu plăcere şi acum de acele întâlniri săteşti unde încercai să îi lămureşti, să le spui cum să întocmească, ce să ceară, cum să ceară. Ţin minte o chestie hazlie dintr-o comunitate locală, unde am ajuns seara şi un prieten m-a invitat la cina, pentru când terminăm discuţiile. Ei, să ştiţi că la ora patru dimineaţa am luat acea cină. Şi acum râdem când ne întâlnim şi povestim de cina de la ora patru dimineaţa. Toată lumea voia să ştie, toată lumea era interesată. Toată lumea venea cu problema lui concretă. Ei bine, nu puteai să dai răspuns la probleme concrete", rememorează deputatul UDMR.

Ulterior, a venit procesul de privatizare, abordat greşit, din punct de vedere al lui Seres Denes.

"Să ştiţi că eu zic că acea modalitate de a privatiza proprietatea statului a fost greşită. Şi nu atât greşit ca şi acea accepţiune, ca şi gândire, ci greşit în felul de a nu urmări contractele de privatizare. Deci, în fiecare contract de privatizare era trecută valoarea şi, pe urmă, angajamentul noului proprietar vizavi de continuarea activităţii, vizavi de anumite modernizări, investiţii. Ei, cine a urmărit? Nimeni. Aici s-a produs marea ruptură. Pentru că s-a privatizat, ca să respectăm legislaţia europeană, dar a nu urmări contractele de privatizare a fost o mare greşeală. Nimeni nu a mai făcut ceea ce s-a angajat. Dacă am privatizat, trebuia să avem şi un mecanism de urmărire a contractelor de privatizare", subliniază chestorul Camerei Deputaţilor.

În ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială, un subiect de interes în ultimii ani, Seres Denes este de părere că propunerile privind desfiinţarea comunelor cu mai puţin de 5.000 de locuitori ar fi în detrimentul cetăţeanului, chiar dacă ar duce la anumite economii la bugetul de stat.

"Nu s-a înţeles o singură chestiune. Că serviciile pentru populaţie costă şi bani. Pentru că administraţia publică este în serviciul populaţiei. Deserveşte populaţia. Sigur că şi costă la un moment dat, dar ce nu costă în ţara asta? Dacă am avea comune doar cu minim 5.000 de locuitori, în Munţii Apuseni ar fi doar două comune. Cum facem? Şi oamenii din Apuseni, chiar că sunt mai puţini şi sunt împrăştiaţi, au nevoie de servicii. Să le dai apă, să le faci drum, să-şi facă buletinul şi aşa mai departe", menţionează acesta.

Pentru viitor, parlamentarul din Sălaj şi-ar dori reorganizarea sistemului de asistenţă socială, unde se alocă sume foarte mari de bani, dar şi o descentralizare care să înceapă chiar de la ministere.

După opt mandate de parlamentar şi peste trei decenii în Parlamentul României, Seres Denes este de părere că senatorii şi deputaţii ar trebui să-i trateze cu mult mai multă atenţie pe cei care i-au votat.

"Ceea ce trebuie de reţinut şi e foarte important: activitatea parlamentară în două mari direcţii - activitatea parlamentară ca atare, care se desfăşoară în Parlamentul României, unde trebuie să-ţi aduci contribuţia, în comisii de specialitate, prin iniţiative, prin tot felul de treburi de acest gen şi activitatea din teritoriu. Mulţi neglijează activitatea din teritoriu, deşi raportul între parlamentar şi alegător trebuie să fie strâns. Omul vine la tine cu încredere. N-ai voie să-l refuzi. Sigur că sunt solicitări multiple, de toate genurile. Sunt chestiuni care, de fapt, au autoritatea lucrului judecat. Dar faptul că stai de vorbă şi explici omului ce nu este posibil sau care sunt impedimentele, el deja într-un fel este mulţumit că a primit un răspuns. Şi trebuie să primească un răspuns autorizat. Deci, n-ai voie să greşeşti, nici să promiţi, în condiţiile în care pentru fiecare om problema lui este cea mai mare. Nu, pentru el nu războiul din Ucraina este problema cea mai mare. Problema lui e cea mai importantă pentru el. Trebuie să-i respecţi problema şi să încerci să o rezolvi, poate uneori mai mult cu sfaturi. Să-i spui ce are de făcut. Şi, sigur, când constaţi reavoinţă sau abuzuri, atunci mergi la instituţiile statului. Deci, trebuie să ai această atitudine faţă de oameni, pentru că, practic, eşti în slujba lor. Eşti în slujba societăţii", conchide politicianul UDMR. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)