Valencia - Trimisul special al AGERPRES, Dana Lepădatu, transmite - România trebuie să acorde prioritate finalizării proiectelor mature finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a valorifica integral fondurile nerambursabile disponibile, a afirmat, marți, eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE).

'În momentul de față, România se află în situația de a fi primit prefinanțarea și trei tranșe din PNRR. Este un singur stat care a primit șase tranșe din PNRR, Italia, sunt trei state care au primit cinci tranșe, Portugalia Grecia și Croația, câteva state care au primit patru tranșe, câteva state ca noi, care au primit trei tranșe. Restul sunt în urmă. Pe scurt, România se plasează aproximativ la jumătatea clasamentului statelor membre. Nu suntem printre primele țări, dar suntem departe de ultimele. Este clar că fondurile nerambursabile sunt un ajutor mai mare pentru noi, pentru că sunt bani pe care nu trebuie să-i rambursăm niciodată. Ca atare, prioritatea pentru România trebuie să fie ca jumătatea din PNRR care sunt fonduri nerambursabile să fie aprobată în totalitate. Recomandarea mea către autorități este ca toate proiectele mature, despre care știm sigur că se vor încheia până la termenul limită 31 august 2026, să fie finanțate pe componenta de granturi, pentru a ne asigura că accesăm toate fondurile ce ni se cuvin pe componenta de fonduri nerambursabile. Prioritatea Guvernului trebuie să fie acum accelerarea implementării', a declarat, pentru AGERPRES, Siegfried Mureșan.

El a subliniat că întârzieri similare cu ale României au fost înregistrate și în alte țări europene, din cauza complexității mecanismului, care condiționează investițiile de implementarea reformelor, dar beneficiarii ar trebuie să accelereze implementarea proiectelor pentru că, deși se va încerca o prelungire a perioadei de implementare, nu există o garanție în acest sens.

'PNNR a fost un instrument nou, unic, creat la începutul pandemiei, pe o durată limitată, șase ani, care a necesitat timp în toate statele membre ale Uniunii Europene. Au existat întârzieri în multe state la nivelul Uniunii Europene privind punerea în aplicare a acestui mecanism nou, care condiționează investițiile de reforme. Jumătate din fonduri sunt nerambursabile, jumătate sunt credite în condiții avantajoase. (...) Mecanismul este în vigoare până la 31 august 2026. Vom încerca să găsim poate o prelungire a lui cu câteva luni, poate un an. Dar ea nu este garantată și nu este literă de lege. În momentul de față, legea spune că instrumentul se termină la 31 august 2026. Ca atare, toți beneficiarii trebuie să accelereze implementarea de proiecte', a spus Mureșan.

Eurodeputatul a susținut că în ultimii ani România s-a dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene, care au dus la creșterea nivelului mediu al veniturilor de patru ori față de momentul aderării.

'De când România este membră a Uniunii Europene, nivelul mediu al venitului și PIB-ului pe cap de locuitor au crescut de nouă ori. După ce scădem rata inflației, creșterea reală este de patru ori, deci astăzi, în România, oamenii își permit de patru ori mai multe lucruri decât își permiteau la momentul aderării la UE. În ciuda dificultăților, nivelul de trai în România, în medie, a crescut, România s-a dezvoltat. Și aceste lucruri se văd și la nivel european. Fondurile europene au schimbat fundamental fața municipiului Oradea, de exemplu, dar situația este asemănătoare și la Alba Iulia, la Cluj, la Bacău, la Timișoara și în comunitățile locale care au fost dezvoltate cu fonduri europene', a evidențiat eurodeputatul.

Siegfried Mureșan participă în aceste zile la Congresul de la Valencia, unde Partidul Popular European își alege conducerea, iar eurodeputatul român candidează pentru un nou post de vicepreședinte. AGERPRES/(editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)