Camera Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege care reglementează procedura privind retrocedarea sau despăgubirea persoanelor ale căror proprietăți au fost preluate în mod abuziv de stat.

S-au înregistrat 188 voturi 'pentru', 87 'contra' și 6 abțineri.

Propunerea legislativă modifică în acest sens Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.94/200 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Potrivit celor adoptate, 'cererea de retrocedare se consideră valabilă în situațiile în care conține elemente de identificare generice suficiente pentru întemeierea convingerii că solicitantul a fost proprietarul imobilului solicitat'.

De asemenea, 'solicitantul poate să precizeze oricând obiectul cererii de retrocedare, până la soluționarea acesteia de către Comisia specială de retrocedare, în situația în care, ulterior depunerii cererii de retrocedare, în urma actelor doveditoare comunicate de către arhive sau alte instituții ale statului, apar noi elemente de identificare ale obiectului cererii față de datele existente la momentul depunerii cererii, dar care nu fac să se schimbe obiectul cererii inițiale'.

Actul normativ mai menționează că prevederile art. 41 din Legea nr. 10/2001 care se referă la răspunderea pentru distrugerile și degradările aduse imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se vor aplica în mod corespunzător și imobilelor care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.

'În perioada menținerii afectațiunii de interes public, noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, care se stabilește în funcție de valoarea imobilului prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere', mai stabilește proiectul. Cuantumul anual al chiriei se va stabili de comun acord, conform acestor prevederi, se mai arată în actul normativ.

La dezbateri, deputatul minorităților naționale Siviu Vexler, inițiator al proiectului, a menționat că 'acest proiect vine să coreleze principalele acte normative care privesc subiectul retrocedărilor să le aducă la un numitor comun și să asigure o practică unitară pentru tot cetățenii României'.

'De asemenea, sunt rezolvate o serie de situații distincte care au apărut de a lungul anilor, spre exemplu în ceea ce privește aplicanții care necesită documente aflate în arhivele statului și la care nu au acces. Proprietățile confiscate în perioada comunistă rămân până în ziua de astăzi una din marile drame ale țării. Acest proiect este un pas mic, dar un ajutor real și o formă de respect pentru tot cei care au trecut prin această suferință', a spus Vexler.

Deputata S.O.S România Verginia Vedinaș a criticat proiectul, menționând că 'nicăieri nu s-a întâmplat dezmățul' din țara noastră în privința retrocedărilor. 'Am constatat că s-au retrocedat mai multe păduri decât deținea România în momentul în care au fost expropriate abuziv', a spus ea, susținând că au fost multe retrocedări abuzive.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus că 'proprietatea este sfântă'.

'Sunt de acord că anumite retrocedări nu au fost făcute cum trebuie, că a existat corupție, dar nu avem cum să ne batem joc de proprietate.(...) Agonisirea de averi nu este un lucru rău, este singura modalitate de dezvoltare', a mai spus el, menționând că statul nu poate să administreze averile.

Deputatul UDMR Szabo Odon a spus că în perioada comunistă toate proprietățile au fost naționalizate prin decrete, într-o singură noapte.

'Școli ale unor comunități istorice, școli confesionale au trecut peste noapte din proprietatea unor culte într-o singură noapte în proprietatea statului. Această nedreptate a fost parțial și cu întreruperi a fost reparată comunităților, dar retrocedarea nu a fost nici acum finalizată. Nu se poate construi o democrație fără a repara greșelile trecutului', a spus deputatul UDMR.

Deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu a spus că, potrivit acestui proiect, spre exemplu, cineva poate să depună o cerere de retrocedare, să blocheze un timp retrocedarea, să inventeze peste noapte moștenitori și să i se retrocedeze un teren și două, trei clădiri. 'Și cereți chirii până se retrocedează imobilul. Ce înseamnă asta!', a mai spus deputatul AUR.

Camera Deputaților este for decizional. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)