VIDEO INTERVIU/Ambasadorul Italiei: Vedem un mare potenţial privind îmbunătăţirea nivelului de antrenamente militare şi a cooperării în industria militară

Ambasadorul Italiei la Bucureşti, Alfredo Maria Durante Mangoni, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că există un mare potenţial privind îmbunătăţirea nivelului de antrenamente militare, dar şi în privinţa cooperării româno-italiene în industria militară.
El a afirmat că România şi-a manifestat interesul de a evalua o formă de participare a Italiei la activităţi de deminare în Marea Neagră şi că guvernele din cele două ţări discută pe această temă.
Diplomatul a spus şi că aderarea completă a României la Schengen este "o decizie strategică" ce trebuie luată cât mai curând posibil.
Ambasadorul Italiei a vorbit, în interviu, şi despre angajament politic privind posibilitatea ca persoane condamnate în ţara de origine să execute pedeapsa în acel stat, alegerile europarlamentare, comunitatea de români, dar şi despre cum este gestionată problema migraţiei în ţara sa.
AGERPRES: Domnule ambasador, recent a avut loc o întâlnire comună a guvernelor român şi italian. Cu această ocazie, s-a discutat despre comunitatea română din Italia şi despre comunitatea italiană din România. Puteţi vorbi despre modul în care a evoluat comunitatea românilor din Italia, de la situaţia din anii '90, când românii făceau mai mult muncă necalificată, până în prezent?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Cred că unul dintre rezultatele principale ale reuniunii comune a guvernelor român şi italian de acum două săptămâni, de la Roma, a fost exact recunoaşterea nivelului excelent de integrare a comunităţii de români în Italia. Deja vorbim de a doua generaţie şi am văzut transformări foarte mari: oameni cu nivel tot mai ridicat de calificare profesională, nu doar persoane care lucrează în construcţii sau îngrijitori în familii, ci şi oameni de afaceri. De asemenea, nivelul investiţiilor române în Italia creşte încet-încet. Vedem prezenţa diasporei române în Italia ca pe un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte integrarea. (Românii - n.r.) au o contribuţie importantă la PIB-ul Italiei şi cred că Guvernul român şi premierul Ciolacu, care a avut ocazia să întâlnească membri ai diasporei în Roma, sunt foarte conştienţi legat de acest aport. În ceea ce priveşte comunitatea italienilor din România aceasta este mai mică, dar avem un grup dinamic de oameni de afaceri, un număr de studenţi în universităţi române, dar şi persoane care s-au pensionat şi au decis să se bucure de această nouă etapă a vieţii în România. Pe lângă aceştia, mai există minoritatea istorică venită aici spre finalul secolului XIX. Unii dintre aceştia nici măcar nu erau cetăţeni ai Regatului Italiei, pentru că locuiau în Imperiul Austro-Ungar. Cele două comunităţi sunt un avantaj pentru relaţia noastră bilaterală.
AGERPRES: Din cunoştinţele dumneavoastră, puteţi face un profil al românului care locuieşte în Italia? Aleg să trăiască acolo sau se întorc în ţară după ce ies la pensie? Copiii lor sunt complet integraţi în societate?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Cred că sunt bine integraţi din perspectiva economică şi din cea profesională şi, de asemenea, fac eforturi să îşi crească standardul de viaţă şi îşi trimit copiii să studieze în şcoli şi universităţi italiene. Nivelul serviciilor este atrăgător. Mulţi se întorc în România, la finalul activităţii profesionale. Am observat îmbunătăţiri în privinţa procedurilor referitoare la asigurările sociale şi plata pensiilor. Am redus perioada de procesare a cererilor făcute de muncitorii români şi cred că, în mare, vorbim de o experienţă pozitivă.
AGERPRES: În prezent, Italia se află în prima linie a valului de migraţie. Face faţă multor aspecte privind migraţia, inclusiv cazurile grave din Lampedusa, de exemplu. Recent, parlamentul albanez a aprobat un acord cu Italia, pentru a găzdui solicitanţi de azil care ajung în Italia. Albania îi va găzdui cât timp cererile lor vor fi procesate. Puteţi nuanţa acest lucru? Este o decizie nouă, o decizie care poate nu este înţeleasă de toate ţările europene.
Alfredo Maria Durante Mangoni: Cred că acest acord, care a fost redactat cu atenţie pentru a se înscrie în cadrul legal european, este unul dintre instrumentele pe care avem nevoie să le folosim pentru a gestiona valurile de migraţie ilegală care vin pe ruta din centrul Mediteranei, prin Libia şi Tunisia. În cazul în care avem de-a face cu chestiuni legale, trebuie să fim foarte atenţi, dar proiectul de acord a fost evaluat pozitiv de către Comisia Europeană şi de către Curtea Constituţională a Albaniei şi vom coopera cu Albania pentru a procesa solicitările de azil ale migranţilor care vin din ţări terţe. Avem o experienţă vastă de 25 de ani de presiune pe Italia pusă de valurile de migraţie ilegală şi pot să spun că am înţeles cât de greu este în Europa să ai relocare secundară a migranţilor în alte ţări, ţări dispuse să primească cote de migranţi. De aceea, guvernul italian - nu doar acesta din prezent, ci şi cel anterior - a subliniat importanţa dezvoltării dimensiunii externe a politicilor europene de migraţie. Colaborarea cu ţări terţe de origine şi tranzit ale valurilor de migraţie este esenţială. Vrem să construim noi parteneriate pentru gestionarea mobilităţii persoanelor, pentru a crea locuri de muncă şi oportunităţi de investiţii în ţările de origine. Gestionarea impactului adus de schimbările climatice este, de asemenea, un aspect important din acest punct de vedere. Pentru noi, un aspect care trebuie rezolvat urgent este adoptarea, până la terminarea legislaturii prezentului Parlament European, a Pactului exhaustiv privind migraţia şi azilul. Toate instrumentele legale sunt gata, toate reglementările au fost aprobate de Consiliu şi de Parlament, aşa că este timpul votului final pe acest Pact.
AGERPRES: Migraţia a fost o temă evocată în primă fază de Austria, care a folosit veto-ul împotriva aderării complete a României la Spaţiul Schengen. De la 31 martie, România va intra în Schengen cu frontierele aeriene, respectiv maritime. Care este poziţia Italiei în ceea ce priveşte aderarea completă a României la Schengen?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Este sută la sută pentru. Pierdem mult timp. Eliminarea graniţelor aeriene şi maritime este un lucru pozitiv, un prim pas. Trebuie să fie completat cu graniţele terestre, cât de curând posibil. Simţim, asemenea României, costuri economice uriaşe pentru companiile noastre care operează în România şi care sunt afectate de controalele la frontiere şi de cozile lungi la vamă. Mereu le-am spus partenerilor noştri români şi prietenilor noştri austrieci că aceasta este decizia corectă. Nu există o alternativă. Este o decizie strategică pe care trebuie să o luăm cât mai curând posibil, dat fiind şi faptul că toate criteriile tehnice sunt îndeplinite.
AGERPRES: Vorbeaţi de actualul Parlament European. Vor fi alegeri europarlamentare în iunie şi mulţi lideri europeni sunt îngrijoraţi de faptul că vor exista mişcări de extremă dreapta, probabil vor fi europarlamentari de extremă dreapta în următorul legislativ european. Care este situaţia în Italia şi cum văd liderii italieni această situaţie? Respectiv, pericolul extremismului.
Alfredo Maria Durante Mangoni: Pot spune că Italia, România, multe ţări împărtăşesc o provocare comună, în ceea ce priveşte combaterea extremismului şi populismului. Aceasta a fost o temă de discuţie între premierul Ciolacu şi premierul Meloni, chiar dacă au recunoscut, la sesiunea plenară a discuţiilor bilaterale care a inclus miniştri, că aparţin unor familii politice diferite dar, în mod pragmatic, sunt de acord pe toate temele. Este un lucru foarte important. Cred că ar trebui trase nişte învăţături din experienţa prezentului Legislativ (european - n.r.). A existat ambiţia Comisiei Europene să fie o Comisie geopolitică, iar Comisia a livrat în ceea ce priveşte pandemia de SARS-CoV-2, izbucnirea războiului în Europa, crize multiple, tranziţia la energie verde. Poate următorul Parlament European, următoarea Comisie ar trebui să aibă o abordare graduală în ceea ce priveşte tranziţia la energie verde. Sunt sigur că, săptămâna viitoare, la Bucureşti, în timpul Congresului Partidului Popular European (PPE), la care va participa vicepremierul şi ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, vor fi discutate în principal subiecte precum viitorul agriculturii şi construcţia unei componente europene de Apărare.
AGERPRES: În timpul reuniunii interguvernamentale de la Roma au fost semnate acorduri pe diverse domenii. Unul dintre acestea a fost cel privind Justiţia şi, în principiu, a fost abordată şi chestiunea că fugari români nu pot fi extrădaţi sau sunt extrădaţi târziu din Italia în România. Premierul Meloni a spus că fugarii trebuie să fie întorşi în ţările în care au fost condamnaţi. Cum se vor schimba lucrurile pe această temă?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Cele două guverne sunt complet conştiente de situaţia fugarilor, dar nu doar fugari. Aş vrea să subliniez şi care este principala noastră preocupare aici, anume condiţiile de detenţie pentru cetăţenii italieni care sunt în închisori din România. Noua declaraţie comună pe tema consolidării Parteneriatului Strategic, care a fost adoptată de către cei doi premieri, include şi un angajament politic, pentru că vorbim de chestiuni judiciare şi trebuie să respectăm, evident, independenţa şi autonomia Justiţiei şi să permitem implementarea corectă a regulamentelor UE privind cooperarea în domeniul dreptului penal şi executarea pedepselor. Dar există un angajament politic privind posibilitatea ca persoane condamnate în ţara de origine să execute pedeapsa în ţara de origine. Asta înseamnă aducerea în România a persoanelor condamnate de instanţele române pentru infracţiuni economice, financiare, de exemplu, pentru corupţie. Pe de altă parte, este vorba să fie lăsaţi cetăţenii italieni, după o condamnare definitivă, să îşi execute pedeapsa în Italia. Cele două guverne nu pot trece dincolo de aceste aspecte, pentru că vorbim de aspecte care depăşesc sfera Executivului.
AGERPRES: Vorbeaţi de condiţiile de detenţie pentru cetăţeni italieni deţinuţi în România. Puteţi da mai multe detalii? Nu sunt condiţii standard?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Nu sugerez (asta - n.r.). Toate ţările europene sunt subiectul monitorizării Consiliului Europei, al Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, care este instituţia competentă. Am fost şi noi evaluaţi. Nu în toate închisorile italiene sunt condiţii adecvate. Dar există standarde europene şi trebuie să aderăm la ele. În Italia a fost acordată multă atenţie unui caz particular - o doamnă de cetăţenie italiană a fost închisă în Ungaria. Şi cum avem şi aici cetăţeni italieni, am vorbit cu reprezentanţi ai Guvernului român, la mai multe niveluri, despre aceste cazuri. Avem o cooperare foarte bună, chiar şi la nivel personal, cu ministrul Justiţiei, cu penitenciarul unde sunt deţinuţi tineri italieni - Poarta Albă. I-am vizitat şi vom urmări îndeaproape procesul lor. Săptămâna viitoare va începe apelul, la Tribunalul din Constanţa.
AGERPRES: De asemenea, au fost semnate acorduri interguvernamentale în domeniul Apărării. Puteţi da mai multe detalii? În prezent, Uniunea Europeană încearcă să crească industria de Apărare, cum se va implica Italia în industria română de Apărare?
Alfredo Maria Durante Mangoni: În domeniul Apărării am văzut o creştere a încrederii în cooperare, în contextul politicilor în acest domeniu. Avem schimburi foarte bune, reprezentanţi ai celor două armate, inclusiv forţele navale, discută. Acest lucru este cuprins în schimbul de bune practici în domeniul forţelor aeriene, dată fiind participarea Italiei la misiunile NATO de poliţie aeriană consolidată, în România. Vedem un mare potenţial şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de antrenamente militare, dar şi în ceea ce priveşte cooperarea în industria militară, având în vedere faptul că România trece de la platforme vechi, de tip sovietic, la platforme mai performante, fie că vorbim de materiale, de servicii, în toate domeniile. Activăm în domenii diferite, în domeniul vehiculelor destinate Forţelor Terestre. Am investit în România în domeniul naval, drone, sateliţi. Putem oferi un spectru larg de produse şi servicii, care permit şi un transfer de tehnologie important şi oportunităţi de angajare în domenii calificate în România.
AGERPRES: În privinţa industriei de Apărare şi cooperarea de aici, Guvernul italian are în vedere cadrul de tip Guvern la Guvern (G2G) sau şi licitaţiile, care durează mai mult?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Domeniul Apărării, ca şi cel al Energiei sunt foarte complexe. G2G poate fi o variantă bună, în special pentru că, de obicei, companiile din domeniul Apărării sunt deţinute de stat. Acesta este cazul Italiei. Principalii noştri jucători pe piaţă - Leonardo, fosta Finmeccanica, şi Fincantieri - sunt companii controlate de Trezorerie, care este acţionar majoritar. Aşadar, există şi varianta de contracte directe între companii private. Încurajăm şi acest tip de contracte.
AGERPRES: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus în prim-plan situaţia de la Marea Neagră. Ţările aliate acordă o mai mare atenţie Mării Negre, care devine o zonă strategică. Cum abordează Italia această realitate şi cum se poate implica, având în vedere că aveţi propria mare unde există situaţii care trebuie rezolvate? Care sunt eforturile concrete ale Italiei, privind apărarea din Marea Neagră?
Alfredo Maria Durante Mangoni: În primul rând, mulţumim României că a pus în prim-plan importanţa strategică a Mării Negre, care a fost recunoscută la Summitul (NATO - n.r.) de la Vilnius, anul trecut, când a fost declarat faptul că Marea Neagră este o zonă esenţială pentru implementarea Conceptului strategic NATO. La puţin timp după începerea războiului, am primit cererea din partea României de a participa la activităţi de deminare. Dar, din nefericire, nu am putut face asta din cauza cadrului legal impus de Turcia, potrivit Convenţiei de la Montreux. Forţele navale italiene nu puteau intra în Marea Neagră în timpul războiului. Acum lucrurile au evoluat, România a semnat Memorandumul de Înţelegere cu Turcia şi Bulgaria pentru deminare. Urmărim îndeaproape situaţia. România şi-a manifestat interesul de a evalua o formă de participare (din partea Italiei - n.r.), iar cele două guverne discută pe această temă, în prezent.
AGERPRES: Pentru că vorbim de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, există dezbateri legate de faptul că, după doi ani de conflict, este posibil ca statele să simtă o oboseală în a susţine militar Ucraina. Cum văd cetăţenii italieni şi Guvernul acest subiect?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Opinia publică italiană dă semne de oboseală, desigur. Nu este nimic surprinzător, se întâmplă peste tot în Europa. Dar, dacă vă uitaţi la liderii politici, aceştia transmit mesaje politice foarte puternice, de susţinere continuă pentru Ucraina, atât timp cât este nevoie. Sâmbăta trecută, premierul Meloni a fost la Kiev - Italia a semnat protocolul bilateral de securitate, care se desfăşoară pe 10 ani, pentru a îmbunătăţi cooperarea cu Ucraina privind securitatea şi apărarea - şi ea a prezidat prima reuniune a liderilor G7 din acest an, de la Kiev, alături de preşedinta (Comisiei Europene, Ursula - n.r.) von der Leyen, alături de premierul Canadei, alături de alţi lideri, inclusiv preşedintele Biden, prin videoconferinţă, şi bineînţeles alături de preşedintele Zelenski. Noi vrem să contracarăm această percepţie că există o oboseală în Occident privind susţinerea Ucrainei, iar preşedinţia noastră la G7 este concentrată pe ideea de a pune Ucraina în rândul priorităţilor din agenda internaţională. Am văzut criza din Orientul Mijlociu, cu atacul barbar al Hamas împotriva civililor israelieni. Poate acest lucru a îndepărtat atenţia internaţională de la invazia Rusiei în Ucraina.
AGERPRES: La Roma, cele două guverne au semnat un acord şi privind relaţiile economice Italia-România. Care sunt principalele domenii de interes, de ambele părţi?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Scopul principal în domeniul cooperării economice şi al investiţiilor este revitalizarea parteneriatului economic Italia-România care, cred eu, trebuie să crească spre o valoare adăugată mai mare şi trebuie să rezolve problemele unei duble tranziţii: tranziţia la energia verde şi tranziţia digitală. La Roma, cele două Guverne au reînnoit în primul rând Parteneriatul Strategic, printr-o nouă declaraţie comună semnată de premieri, iar în ceea ce priveşte acordurile economice, aş vrea să menţionez acordul privind securitatea cibernetică între cele două agenţii (de resort - n.r.) precum şi Memorandumul de înţelegere privind susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. Acestea sunt foarte importante în mediul economic din ambele ţări. De asemenea, există Memorandumul de cooperare în domeniul turismului. Pe lângă acestea, există Memorandumul de înţelegere între SACE şi Ansaldo cu Nuclearelectrica pentru o contribuţie consistentă în ceea ce priveşte finanţarea proiectului Cernavodă, ceea ce înseamnă retehnologizarea Unităţii 1 şi construcţia Unităţilor 3 şi 4. Poate ştiţi că Ansaldo este parte a unui consorţiu internaţional italiano-canadiano-coreean, susţinut de companii din SUA şi vom furniza până la 2 miliarde de euro finanţare pentru acest proiect strategic. Cred că aici există un mare potenţial pentru a combina competenţele, aptitudinile start-up-urilor româneşti şi capitalurile de risc şi companiile italiene dispuse să avanseze în lanţul valorilor. Trebuie să trecem dincolo de procesul de fabricaţie, să fie mai mult decât cooperare industrială, trebuie să avem în vedere sectoare inovatoare, tehnologii emergente. Avem provocarea de a diversifica investiţiile italiene în România, iar România este binevenită să investească în Italia.
AGERPRES: Pentru că, la începutul interviului, vorbeam de profilul cetăţeanului român care trăieşte în Italia, care este profilul italianului care trăieşte în România? El sau ea sunt oameni de afaceri şi aleg să trăiască în România toată viaţa?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Majoritatea comunităţii italiene (din România - n.r.) este formată din antreprenori, oameni de afaceri care au trăit aici de 20-30 de ani sau mai mult. Există o componentă importantă de o aşa-zisă "navetă" între cele două ţări, vorbim în special de nord-estul Italiei. Italienii nu sunt doar în Timişoara şi Banat, ca acum 30 de ani, ci suntem peste tot, în toate zonele de afaceri, vorbim de companii de diverse dimensiuni. În prezent, avem investiţii în proiecte strategice şi aş vrea să menţionez în mod special podul suspendat de la Brăila, care, dincolo de naraţiunile susţinute de diverse ţări, este rezultatul unei investiţii majoritar italiene, într-un consorţiu. Am avut 60% din contract, deci companiile italiene au avut cea mai mare contribuţie în ceea ce priveşte construcţia podului de la Brăila, un hub şi o platformă extraordinară pentru reconstrucţia Ucrainei şi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Republica Moldova, în calea sa către integrarea în UE.
AGERPRES: Ultima întrebare va fi într-o notă mai destinsă. Italia este locul unde toată lumea visează să meargă în vacanţă. Este destinaţia vacanţei de vis. Unde merg italienii în vacanţă, în afară de Italia?
Alfredo Maria Durante Mangoni: Cred că este un aspect care leagă românii şi italienii. Suntem atraşi de locuri exotice, cum ar fi, de exemplu, Maldive. Nu toată lumea îşi permite să meargă acolo, evident. Europa este în continuare în centrul atenţiei: capitalele europene - Paris, Madrid, Londra, Statele Unite ale Americii. Sincer, eu am încercat să vizitez multe locuri din România în aceşti doi ani (de mandat - n.r.) şi alte ţări, de exemplu Maroc, Tunisia, ţări vizitate în ultimii ani, cum ar fi Turcia. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Florentina Peia, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/AEP a publicat ediția revizuită a Ghidului de prevenire și combatere a dezinformării alegătorilor
Autoritatea Electorală Permanentă anunță publicarea ediției revizuite pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 a Ghidului de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor, în contextul începerii, pe 4 aprilie, a campaniei electorale. Potrivit unui comunicat al AEP, transmis AGERPRES, ghidul nu are caracter
Senat - plen: Termen extins de dezbatere la 60 zile pentru legea privind pedepsirea șoferilor drogați
Plenul Senatului a aprobat prelungirea termenului de dezbatere în prima cameră sesizată, de la 45 la 60 de zile, pentru propunerea legislativă privind pedepsirea celor care conduc vehicule după ce au consumat droguri. Președintele Comisiei juridice din Senat, Ion Rujan, a explicat săptămâna trecută că este necesar mai mult timp pen
Senat/Moțiunea simplă - Zamfir: Folosirea sectorului energetic ca armă de atac politic, formă de inconștiență
Liderul grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, consideră că utilizarea sectorului energetic ca armă de atac politic, prin moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, în actualul context nu este doar 'o mizerie politică', ci 'o formă acută de inconștiență' care merită taxată ca atare de români. Zamfir a evi
Senat/Plen: Moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, respinsă
Plenul Senatului a respins, luni, moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Sebastian Burduja, prin care s-a cerut demisia acestuia. Au fost înregistrate 54 de voturi 'pentru' și 66 'împotrivă'. Moțiunea intitulată 'Ministrul Energiei - un lider fără direcție, între promisiuni ve
USR: Boloș - chemat la Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților să explice stadiul PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a fost invitat, marți, la Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților pentru a prezenta stadiul negocierilor și al propunerilor de modificare a PNRR, dată fiind demararea, încă de la finalul anului trecut, a discuțiilor MIPE cu reprezentanții Comisiei Europene. Pot
Mihail Neamțu: Nu știu de ce să-mi dau demisia; am propus o analogie și o echivalență între calomnie și prostituție morală
Președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, a declarat, luni, că nu are de ce să demisioneze din funcție, așa cum au solicitat parlamentarii USR, el susținând că a reacționat la o serie de calomnii, iar despre președinta Comisiei Europene a făcut o glumă. 'Nu știu de ce să-mi dau demisia. (...) Nu este com
Coarnă și-a dat demisia din grupul S.O.S. România din cauza blestemelor Dianei Șoșoacă
Liderul deputaților S.O.S. România, Dumitru Coarnă, a anunțat luni că își dă demisia din grupul parlamentar 'din cauza injuriilor, blestemelor' pe care președintele S.O.S. România, Diana Șoșoacă, le-a adresat electoratului suveranist. 'O să fac un anunț care o să facă într-un fel sau altul deliciul sălii. Vr
Senat: A început dezbaterea moțiunii simple împotriva ministrului Energiei
Plenul Senatului a început, luni, dezbaterea moțiunii simple împotriva ministrului Energiei, Sebastian Burduja, prin care se cere demisia acestuia. Moțiunea intitulată 'Ministrul Energiei - un lider fără direcție, între promisiuni verzi și realități gri' a fost depusă săptămâna trecută de liderul senatorilor AUR
Ionuț Moșteanu: Senatorii USR vor vota pentru demiterea ministrului Energiei la moțiunea simplă de luni
Senatorii USR vor vota pentru moțiunea pe Energie care urmează să fie dezbătută și votată luni, în plenul Senatului, a declarat liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu. 'Moțiunea pe Energie este la Senat, colegii de la Senat vor vota pentru moțiune, vom vota împotriva ministrului, dar din destul de multe alte motive decât
Tanasă: De patru ani s-a dezlănțuit la adresa parlamentarilor AUR un limbaj abject; CNA n-a reacționat
De mai bine de patru ani, la adresa parlamentarilor AUR și a membrilor partidului s-au dezlănțuit veritabile 'mașinării de propagandă' și nimeni nu a reacționat, a declarat luni purtătorul de cuvânt al formațiunii, deputatul Dan Tanasă. El s-a referit astfel la faptul că deputații USR au cerut, luni, în ședința Biroului per
Ciolacu: Măsurile măsurile administrative contra atacurilor urșilor trebuie actualizate de urgență
Premierul Marcel Ciolacu a solicitat, luni, autorităților centrale și locale să actualizeze de urgență măsurile administrative pentru a împiedica atacurile urșilor asupra oamenilor, pornind de la tragedia produsă duminică seară, când șeful Salvamont Predeal a fost atacat de un urs pe o stradă din localitate. 'Dacă este nevoie d
Petrișor Peiu (AUR): Nu se lucrează la obiectivele majore de investiții pe care le are România în domeniul energetic
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat luni că nu se finalizează și nu se lucrează la obiectivele majore de investiții pe care le are România în domeniul energetic, acesta fiind unul dintre motivele incluse și în moțiunea simplă depusă împotriva ministrului Energiei. 'Nu se finalizează și nu se lucrează l
Moșteanu: Până miercuri, AUR trebuie să vină cu o propunere de înlocuire a lui Neamțu de la președinția Comisiei de cultură
Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis să dea termen grupului AUR până miercuri să îl înlocuiască din funcția de președinte al Comisiei de cultură pe Mihail Neamțu, în caz contrar șefia acestei comisii urmând să fie atribuită altui partid parlamentar, a anunțat, luni, liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu.
Camera Deputaților/Președintele Comisiei de turism: În stațiunile de pe litoral trebuie doar construcții pentru turiști
În stațiunile de pe litoralul românesc trebuie să existe construcții care se adresează doar turiștilor, a declarat luni președintele Comisiei de antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, Mohammad Murad, care a anunțat o propunere legislativă în acest sens. 'Este e nevoie de un semnal care mi se pare și mă doare foa
Reuven Azar, fost ambasador al Israelului, decorat de președintele interimar Ilie Bolojan
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat, luni, decretul pentru decorarea lui Reuven Azar, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Statului Israel în România în perioada 2022 - 2024. Potrivit Administrației Prezidențiale, distincția a fost acordată în semn de 'înaltă apreciere pentru contribuția import