Preşedintele Comisiei pentru mediu a Camerei Deputaţilor, Virgil Popescu, a afirmat, marţi, că peste 40% din pierderile de energie au loc în clădirile publice, menţionând că reprezintă un deziderat clădirile cu emisie zero.

"Avem nevoie de dezbateri pe acest domeniu, mai ales dacă luăm în calcul că practic peste 40% din pierderile de energie au loc în clădirile publice. Uitaţi-vă la această clădire frumoasă a Parlamentului. Sunt convins că, dacă ne apucăm să-i facem un bilanţ termic, o să avem o surpriză complet neplăcută, cu pierderi foarte mari. Da, clădirile cu emisie aproape de zero sunt un deziderat, sunt un obiectiv, înseamnă o clădire care are o performanţă energetică foarte ridicată, în timp ce cantitatea de energie aproape zero sau foarte mică necesară ar trebui acoperită, evident, din surse sustenabile, din surse regenerabile", a afirmat fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, la Conferinţa "Standarde nZEB - Soluţii inovative şi surse de energie pentru clădiri cu emisii zero (ZEB)".

El a spus că dacă au fost găsite soluţii de eficienţă energetică şi de alimentare cu energie regenerabilă pentru clădiri, folosind acoperişurile acestora acolo unde se poate sau prin încurajarea persoanelor fizice şi juridice să-şi monteze pe acoperişuri panouri fotovoltaice, mai este "mult de lucrat la pierderile de energie termică", la "înverzirea clădirilor".

"Cred că următorul program la care ar trebui să ne gândim şi ar trebui lansat ar fi un program care să stimuleze folosirea pe scară largă a pompelor de căldură, pentru că, până la urmă, producem energie regenerabilă, creăm un surplus de energie, dar şi aceasta trebuie consumată şi încălzirea locuinţelor şi a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale ar trebui să se facă cu mijloace verzi, iar pompele de căldură sunt o soluţie pentru acest lucru, mai ales dacă sunt şi eficiente", a adăugat Virgil Popescu.

El a menţionat că statele membre UE, inclusiv România, vor trebui să asigure în mod colectiv o reducere a consumului de energie de cel puţin 11,7% la nivelul Uniunii Europene până în anul 2030.

"O concluzie a raportului de ţară privind clima şi dezvoltarea este aceea că în România este esenţial să se îmbunătăţească eficienţa energetică a clădirilor în special pentru izolare mai bună, finanţarea privată având un rol semnificativ în completarea finanţării publice de la nivelul naţional şi de la nivelul Uniunii Europene. În prezent se renovează aproximativ 0,5% din fondul de clădiri din România pe an, un procent foarte foarte mic, indicând o creştere treptată până la 3,39% pe an până în 2030. Practic, cred că trebuie să ne propunem obiective mult mai ambiţioase dacă vrem să ajungem la obiectivele de pierderi zero la clădiri", a mai spus Popescu, adăugând că va fi necesară o creştere cu 500 la sută a numărului de lucrători în domeniu.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a afirmat că domeniul standardelor inovative pentru clădiri ar trebui discutat.

"Eu cred că în legătură cu acest subiect, al eficienţei energetice a clădirilor, trebuie să avem cât mai multe discuţii şi să ne asigurăm că avem cadrul legislativ necesar pentru a implementa aceste măsuri", a spus ministrul.

El a menţionat că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, alături de Ministerul Dezvoltării, este interesat de eficientizarea energetică, în contextul în care România "şi-a asumat nişte ambiţii legate de anul 2050".

Fechet a adăugat că este nevoie de participare activă la diminuarea efectelor schimbării climatice.

"Şi în afară de ceea ce face Ministerul deja, şi noi tot lansăm ghiduri de finanţare pentru clădirile publice pentru şcoli, pentru grădiniţe, unul ce tocmai a fost lansat în urmă cu puţin timp, respectiv pe 20 octombrie, urmează să finanţăm eficientizarea energetică a clădirilor din domeniul public al UAT-urilor, însă fără îndoială că industria evoluează foarte mult la acest capitol, fără îndoială că şi inovaţia evoluează foarte mult la acest capitol şi îmi doresc ca Ministerul Mediului, prin Administraţia Fondului de Mediu şi nu numai, să ţină pasul cu tot acest parcurs, să ne asigurăm că finanţăm ceea ce trebuie să finanţăm, să ne asigurăm că ambiţiile noastre sunt suficient de mari încât să îi încurajăm pe cei care vor să devină mai eficienţi din punct de vedere energetic", a adăugat Fechet.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, a afirmat că este nevoie de un parteneriat între instituţii pentru măsurile de eficienţă energetică a clădirilor.

"E foarte importantă relaţia aceasta de parteneriat: parteneriat între Parlament, între Guvern, cei care coordonează acest domeniu şi evident mediul privat, universităţi. Deci, nu putem vorbi de o eficienţă energetică a clădirilor fără a avea această colaborare", a spus acesta.

Laszlo Borbely a menţionat necesitatea creşterii eficienţei energetice şi scăderea emisiilor, adăugând că zona clădirilor poluează şi generează circa 35% din deşeuri.

"Trebuie să punem un cap la cap ceea ce înseamnă inovaţie, ceea ce înseamnă diferite tehnologii noi şi ceea ce înseamnă posibilitate financiară. Şi vreau să spun că până în 2030, conform evaluării Băncii Mondiale, ar trebui să avem circa 12,8 miliarde de euro pentru a reabilita clădirile, pentru a renova acestei clădiri şi publice şi evident care sunt şi clădiri rezidenţiale sau de alte tipuri. Noi avem în momentul de faţă peste 2,5 miliarde de euro din PNRR. Trebuie să-i folosim în aşa fel încât să demonstrăm că putem avea iniţiative şi că pe termen mediu şi lung este şi în beneficiul cetăţeanului", a mai spus Borbely.

El a arătat că în momentul de faţă este nevoie de un inventar al clădirilor din România, menţionând, însă, că sunt create condiţiile pentru a putea face mai mult.

"Este clar că România trebuie să recupereze acele rămâneri în urmă care ţin de calitatea clădirii, de calitatea energiei folosite, de energia electrică, de energia termică şi tot ceea ce ţine de componenta eficienţei energetice a clădirilor", a mai spus Laszlo Borbely. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)