Senatul a adoptat, miercuri, OG 16/2022 pentru modificarea Codului fiscal, prin care grila de impozitare pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice a fost majorată cu până la 50%, dar marja în care se pot stabili impozitele locale pe teren şi imobile a rămas aceeaşi, 0,08 - 0,2%.

Au fost înregistrate 67 de voturi "pentru", 37 "împotrivă" şi o abţinere. Senatorii USR şi AUR s-au pronunţat împotriva ordonanţei, pentru actul normativ votând PNL, PSD şi UDMR.

"Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri să stabileşte prin hotărârea Consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Valoarea impozabilă a clădirii exprimată în lei se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare exprimată în lei/metru pătrat", stipulează ordonanţa amendată de Senat.

Senatul a inclus printre instituţiile care nu datorează impozit pe clădiri şi ministerele Cercetării şi Familiei.

"Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse sau a Ministerului Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, ale Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice", stipulează actul normativ adoptat.

Senatorii au mai stabilit că valoarea impozabilă a clădirii se actualizează doar o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare, care include valoarea clădirii şi a terenului aferent acesteia, întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.

USR se opune majorării impozitelor şi taxelor, a declarat senatorul Ion Mircescu, care a criticat şi impozitarea contractelor de muncă part-time la acelaşi nivel cu cele pentru normă întreagă.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a explicat că autorităţile locale, prin Consiliile locale, pot stabili, în raport cu priorităţile administraţiei, nivelul impozitelor în marja existentă. "Impozitele ar putea să şi scadă", a susţinut el.

"Impozitarea part-time a fost stabilită aşa ca să combată evaziunea fiscală pe piaţa muncii. Ne dorim să existe salarii şi pensii mari, dar ne dorim ca oamenii să lucreze în part-time. Devine o problemă naţională, ipocrizia să ajungă la rang de lege", a replicat Fenechiu.

Liderul senatorilor PSD, Radu Oprea, a subliniat că măsura de protecţie socială cea mai bună este locul de muncă bine plătit. El a atras atenţia USR că pleacă de la premisa că angajatul este plătit cu salariul minim pe economie.

Potrivit senatorului PSD, există un jalon în PNRR care se referă explicit la modificarea modului în care sunt calculate impozitele pe proprietate, iar de aici a rezultat necesitatea de a modifica grila, astfel încât să fie cât mai apropiată de valoarea de piaţă.

Liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a transmis că actul normativ adoptat de Senat reprezintă "o lege de sărăcire a românilor" pentru că posibilitatea de majorare a impozitelor pe clădiri "va fi exploatată la maximum".

Ordonanţa va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)