Alina Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului, şi-a exprimat marţi îngrijorarea faţă de creşterea traficului şi consumului de droguri în România, subliniind că răspunsul instituţional şi legislativ pentru "încetinirea" acestui flagel trebuie să fie unul "mai agresiv, adaptat, aplicat şi eficient".

"'Raportul european privind drogurile 2022: tendinţe şi evoluţii' este limpede pentru noi toţi că este cea mai recentă analiză a drogurilor din Europa. Situaţia aceasta îngrijorătoare nu este doar la nivelul Europei, putem vorbi despre ea şi în România, o spun toate statisticile, o realitate pe care, chiar dacă nu vedem cifrele, o simţim cu toţii în absolut orice mediu. Şi efectele din ultimul timp la nivelul ţării noastre sunt grăitoare. Cu fiecare festival pe care îl organizează cineva vedem garantat şi ştiri despre cazuri dramatice, despre consum de droguri, despre trafic ilicit de droguri. Tot mai mulţi şoferi sunt depistaţi în trafic având la activ consumul de droguri, vorbim despre creşterea consumului de droguri în şcoli, deci vieţi compromise, familii afectate, distruse, comunităţi întregi dezbinate. Nici Senatul, nici Parlamentul României, nici Guvernul, nici dumneavoastră ca instituţii, noi nu avem voie să închidem ochii şi nu am făcut-o, însă, probabil că în faţa unui flagel atât de mare va trebui să ne implicăm cu toţii mult mai activ şi mai agresiv în încetinirea lui, nu ştiu dacă vreodată se va putea vorbi despre stopare", a precizat Gorghiu, la prezentarea "Raportului privind drogurile 2022: tendinţe şi evoluţii", eveniment organizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) la Palatul Parlamentului.

Gorghiu a susţinut că legislaţia în domeniu ar trebui să fie una mai dură.

"În procedură parlamentară există, la momentul la care noi vorbim, un proiect legislativ iniţiat de colegii mei, care prevede majorarea pedepselor pentru cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare şi alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc. Are deja raport favorabil la comisia de fond, este o problemă de timp până când acest proiect va deveni lege. Anul acesta, proiectul iniţiat de Guvernul României, prin care un număr mai mare de substanţe psihotrope vor fi supuse controlului naţional, a devenit lege şi după multe alte consultări şi dezbateri sunt convinsă că vom trage linie şi vom putea opera şi alte modificări legislative dacă acestea vor fi necesare şi ajungeţi la concluzia că va trebui să susţinem noi iniţiative şi noi demersuri legislative", a subliniat Gorghiu.

În context, Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat, a afirmat că numai prin schimbarea modului de înţelegere a traficului şi consumului de droguri poate fi redus acest fenomen aflat în creştere în rândul liceenilor români.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Am citit cu atenţie strategia naţională în domeniul drogurilor pe 2022 - 2026, aprobată de Guvernul României, cât şi Raportul european privind drogurile: tendinţe şi evoluţii, elaborat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie. Chiar dacă cifrele din aceste documente nu sunt neapărat aceleaşi, concluzia care se impune este oarecum similară: dacă vrem să reducem traficul şi consumul de droguri, trebuie să schimbă paradigma, şi anume paradigma de înţelegere a celor două fenomene. Cu tristeţe o spun că România nu mai este astăzi doar o ţară de tranzit pentru stupefiante către vestul Europei, ci s-a transformat, la rândul său, într-o mare piaţă de desfacere (...). Din păcate, recuperăm într-un ritm alert decalajele privind consumul de substanţe interzise, faţă de media europeană. Nu discutăm aici doar de canabis sau de diverse forme de etnobotanice, ci şi de droguri tari precum heroina, cocaina, diverse forme de opioide sau amfetamine. Ca să nu mai vorbesc de bolile infecţioase asociate consumului de droguri. Am ajuns în situaţia în care avem focare de infecţie cu HIV şi diverse forme de hepatite. Sunt mamă şi vreau să vă spun că mă îngrozesc cifrele care indică faptul că între 9,5% şi 16% dintre elevii de liceu recunosc că au încercat droguri şi/sau consumă în continuare ocazional. Şi acestea sunt raportări temperate de o spirală a tăcerii acută, lucruri pe care sunt convinsă că psihologii şi sociologii care lucrează în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog o ştiu mai bine ca mine", a adăugat Pauliuc.

Ea i-a invitat pe oficialii ANA la discuţii pe această temă, la comisia pe care o conduce, în scopul îmbunătăţirii legislaţiei în domeniu.

"Discutăm de o epidemie în toată regula, e un incendiu pe care, cu toată deferenţa faţă de cei prezenţi în această sală, pare că vrem să-l stingem aruncând asupra lui un pahar cu apă. După cele întâmplate la festivalul SAGA, am avut o discuţie cu ministrul de Interne, domnul Lucian Bode, la rândul său preocupat de amploarea fenomenului consumului de droguri şi de necesitatea unor acţiuni în forţă, care să arate toleranţe zero faţă de fenomen. În dialogul pe care l-am purtat cu domnul ministru, mi-am arătat disponibilitatea ca, din postura de preşedinte al Comisiei pentru apărare din Senat, să organizez un grup de lucru pentru îmbunătăţirea legislaţiei, astfel încât structurile instituţionale implicate în combaterea fenomenului (ANA, DIICOT, BCCO, Poliţie) să aibă instrumente legale pentru a acţiona în forţă. În acelaşi timp, vă fac invitaţia, la începutul lunii septembrie vă aştept în cadrul acestor lucrări", a menţionat aceasta. AGERPRES /(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Adrian Dădârlat)