Consilierul de stat Mădălina Turza a anunţat sâmbătă, la finalul reuniunii task-force-ului pentru gestionarea situaţiei din Ucraina, că, în faza a doua de dezvoltare a măsurilor de protecţie, Guvernul de la Bucureşti are în vedere adoptarea unor măsuri de protecţie, proactive, de incluziune pentru copiii refugiaţilor ucraineni.

"În grupul de lucru de pe zona de educaţie, din care fac parte experţi pe educaţie, UNHCR, ong-uri cu expertiză pe domeniu, se vor crea acele măsuri proactive de incluziune, inclusiv se discută deja despre curriculum adaptat nevoilor copiilor ucraineni, despre instrumente de învăţare în limba lor, despre profesori nativi de limbă ucraineană. Este un set de măsuri active care au rolul de a genera efectiv incluziunea, pentru că, aşa cum vă spuneam, nu este suficient doar să le dai un acces formal. Şi, practic, pe fiecare domeniu - că vorbim de educaţie, de sănătate, de locuire - venim cu acele măsuri care vor aduce partea de calitate pentru refugiaţii ucraineni şi nu trebuie să ascundem faptul că este o oportunitate ca, în urma acestui efort de solidaritate dintre resursele publice, cele internaţionale şi cele ale societăţii civile, să rămânem în urmă cu o creştere a calităţilor serviciilor noastre în ansamblu, pe zona de grupuri vulnerabile", a explicat Mădălina Turza, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Ea a informat că termenul estimativ de definitivare a Planului naţional de răspuns - faza a II-a este la începutul lunii aprilie.

"Să ştiţi că avem un termen estimativ de definitivare a Planului naţional de răspuns - faza a II-a la începutul lunii aprilie, urmând ca după aceea să înceapă, evident, implementarea. Momentan trebuie să ştiţi că noi am venit cu această fază a II-a până să se încheie, să spunem, faza de urgenţă. Noi nu am terminat încă, suntem pe finalul de răspuns de urgenţă şi pregătim următoarea etapă. Încă nu vorbim de un val de copii care s-au înscris în şcolile din România şi tocmai de aceea vrem să ne asigurăm pe momentul în care ei vor fi gata, pentru că sunt nişte traume la mijloc, acum după ce un copil a călătorit peste graniţă, a mers sute de kilometri, e puţin probabil că a doua zi va merge la şcoală. Şi atunci, pentru a ne pregăti pentru acel moment, venim cu aceste măsuri", a arătat consilierul de stat.

Referindu-se la copiii neînsoţiţi, Mădălina Turza a subliniat că aceştia intră într-o formă de protecţie, cu sprijinul direcţiilor generale de asistenţă şi protecţia copilului.

"Copiii neînsoţiţi, fie că vorbim de cei care au sosit în ţară alături de rude de gradul II, III sau cunoştinţe şi prieteni, dar şi cei care vin din sistemul de protecţie din Ucraina, sunt gestionaţi de Ministerul Familiei, prin Autoritatea pentru Protecţia Copilului. Însă, la nivel general, toţi aceşti copii au intrat într-o formă de protecţie, cu sprijinul direcţiilor generale de asistenţă şi protecţia copilului, unde beneficiază de toate serviciile de îngrijire adecvate conform vârstei, până la clarificarea, să spunem, şi a statutului lor legal şi până la identificarea posibilelor rude. Sunt copii care îşi aşteaptă părinţii sau unul dintre părinţi să sosească în România sau, de asemenea, sunt copii care au rude sau părinţii în Europa de Vest şi pentru care se încearcă găsirea unor canale de comunicare astfel încât aceştia să ajungă alături de părinţii lor", a explicat consilierul de stat Mădălina Turza. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Guvern: Grupuri de lucru pentru protecţia refugiaţilor ucraineni care aleg să rămână în România

* Cărbunaru: Aproape 80.000 de ucraineni au ales să rămână pe teritoriul României; 30.000 sunt copii

* Cărbunaru: O echipă a CE vine săptămâna viitoare la Bucureşti; se va discuta un mecanism de decontare a cheltuielilor cu refugiaţii ucraineni