Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că, în prezent, "asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraţioniste cu tentă antisemită şi la distorsionări ale Holocaustului".

El a participat, marţi, la evenimentul de comemorare a victimelor Pogromului de la Bucureşti şi de marcare a Zilei Internaţionale a comemorării victimelor Holocaustului, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei, la Templul Coral din Bucureşti.

"Nu putem să asistăm pasivi la expansiunea antisemitismului şi avem obligaţia, faţă de victimele Holocaustului şi faţă de generaţiile viitoare din această ţară, să luptăm împotriva acestui fenomen.Vom continua că condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul, orice afirmaţie antisemită sau instigatoare la ură. Vom continua să aplicăm instrumentele concrete pe care le avem pentru a apăra societatea românească", a arătat şeful diplomaţiei române.

El a afirmat că evenimentul de marţi onorează memoria celor 6 milioane de oameni care au căzut victime ale unui regim represiv doar pentru că erau evrei.

"Evenimentul de astăzi are, însă, o dublă semnificaţie comemorativă - evocăm şi memoria victimelor Pogromului de la Bucureşti. În urmă cu 81 de ani, în Bucureşti şi în împrejurimi, mai mult de 1.000 de persoane au fost arestate şi torturate, iar peste 120 şi-au pierdut viaţa. Era doar un prim episod al Holocaustului din România - o pagină neagră în istoria României, pe care avem datoria să nu o uităm", a punctat Aurescu.

Ministrul Afacerilor Externe a amintit că "Holocaustul din România, care a produs sute de mii de victime în rândul comunităţii evreieşti şi zeci de mii de victime în rândul comunităţii rome din România, s-a produs pe fondul unui antisemitism în creştere, manifestat în întreaga Europă". "Ne revine răspunderea să evocăm memoria victimelor acestor tragedii şi să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta", a evidenţiat Aurescu.

El a mai amintit şi că anul trecut, cu prilejul participării la evenimentul de comemorare a împlinirii a 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti, a atras atenţia asupra creşterii îngrijorătoare a fenomenului antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului, inclusiv în mediul online.

În acest context, a spus că Ministerul Afacerilor Externe a continuat să se implice în dezvoltarea unor propuneri de politici pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului în România, precum şi în promovarea pe plan internaţional a unor iniţiative care să ne permită să luptăm împotriva acestui flagel.

Astfel, în cadrul Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, Ministerul Afacerilor Externe a coordonat elaborarea primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei strategii, care au fost aprobate de Guvernul României în mai 2021.

Ministrul a mai spus că diplomaţi români au fost implicaţi şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea şi adoptarea unor instrumente importante pe plan internaţional, cum ar fi prima Strategie a Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, adoptată la 5 octombrie 2021; actualizarea recomandărilor Comisiei Europene împotriva rasismului şi intoleranţei privind combaterea antisemitismului, din 1 iulie 2021, precum şi elaborarea proiectului de Recomandări ale Consiliului Europei pentru combaterea discursului instigator la ură.

Totodată, în planul relaţiilor diplomatice bilaterale, a evidenţiat Aurescu, "am continuat să promovăm cooperarea cu Israelul, cu Statele Unite sau Franţa, în domeniul educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului şi am menţinut un dialog intens cu parteneri din Ucraina şi din Republica Moldova pentru identificarea şi derularea unor proiecte în domeniul cercetării şi comemorării Holocaustului".

El a spus că un alt obiectiv urmărit de Ministerul Afacerilor Externe pe parcursul anului trecut a fost reprezentat de identificarea unor bunuri culturale şi religioase ale comunităţii evreieşti din România care au ajuns ilegal în străinătate şi repatrierea acestora.

În acest context, cu sprijinul Ambasadei României de la Tel Aviv, a fost redat Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România un document de o valoare culturală şi istorică deosebită, ce aparţine comunităţii evreieşti din Timişoara. "Această reuşită a fost atât un succes diplomatic, cât şi un exemplu concret al rezultatelor parteneriatului Ministerului Afacerilor Externe cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România", a afirmat Aurescu.

El a subliniat că "vom continua să acţionăm pentru a preveni tragedii precum cea pe care o comemorăm astăzi, pentru a combate antisemitismul, xenofobia, rasismul şi discursul instigator la ură". "Vom promova toleranţa şi respectul reciproc, ca valori fundamentale ale unei societăţi democratice, inclusiv prin acţiunea noastră de politică externă", a mai spus ministrul.

Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust. Pogromul de la Bucureşti a avut loc în perioada 21-23 ianuarie 1941. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Ceremonie de Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului şi omagiu victimelor Pogromului legionar - la Templul Coral din Bucureşti

Cătălin Predoiu: Antisemitismul şi discriminarea ameninţă orice persoană care aparţine unor minorităţi

VIDEO Ciucă: Holocaustul - un capitol întunecat din trecutul nostru, care nu trebuie uitat sau minimalizat

VIDEO Iohannis: Abuzurile şi extremismele de orice fel nu pot fi tolerate şi încălcarea legii trebuie ferm sancţionată