O ceremonie dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului a avut loc, marţi, la Templul Coral din Bucureşti, prilej cu care au fost comemorate victimele Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti din 21 -23 ianuarie 1941.

Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a premierului Nicolae Ciucă, ambasadorului Israelului la Bucureşti, David Saranga, ministrului secretar de stat pentru Culte Victor Opaschi, vicepremierului Kelemen Hunor, mai multor oficiali guvernamentali şi parlamentari, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, ai comunităţii evreieşti naţionale şi internaţionale, ai cultelor.

Evenimentul a debutat cu un moment de rugăciune în memoria victimelor Holocaustului, oficiat de prim-rabinul României, Rafel Schaffer, precedat de o depunere de coroane din partea Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, mai multor ministere, reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, deputatul Silviu Vexler, care a deschis apoi evenimentul, a afirmat că nu poate găsi o descriere exactă a ceea ce a însemnat de fapt Holocaustul - o perioadă a istoriei în care umanitatea şi-a pierdut glasul sau poate s-a pierdut chiar pe sine.

"Tradiţia iudaică ne spune că un cuvânt poate schimba lumea, că poate face diferenţa între bucurie şi tristeţe, între durere şi salvare. Cu toate acestea, nu pot găsi o descriere pentru ceea ce a însemnat cu adevărat Holocaustul. O perioadă a istoriei când umanitatea şi-a pierdut glasul. Sau poate că umanitatea în sine s-a pierdut... În acele momente când normalitatea şi-a pierdut sensul, nu a mai contat nimic. Nu reuşesc să îmi scot din minte imaginea unui veteran evreu, purtând decoraţia pe care o primise pentru vitejie şi curaj din partea României, executat pe străzile din Bucureşti în timpul Pogromului - o dezlănţuire a urii şi a crimelor duse la absurd, implementată la comanda unei organizaţii cu caracter fascist şi terorist - Mişcarea Legionară", a afirmat Silviu Vexler.

Potrivit preşedintelui FCER, în prezent, procesele pentru reabilitarea celui care a fost generalul Nicolae Macici, coordonatorul unei crime uriaşe, Masacrul de la Odessa, în care au fost ucişi aproape 40.000 de evrei, în curs de desfăşurare de peste doi ani, au fost amânate, adăugând că, "din nou, criminalii de război din perioada Holocaustului sunt promovaţi din anumite zone ale societăţii, în spaţiul public, drept eroi şi martiri".

"În Bucureşti există în continuare o clădire dedicată Mişcării Legionare. Cu toate acestea, pe măsură ce vocea ultimilor supravieţuitori se stinge, simt că există ceva chiar mai periculos decât incidentele antisemite şi tentativele de negare sau de trivializare a Holocaustului: normalizarea violenţei şi acceptarea urii. Trăim într-un moment când violenţa vorbelor sau violenţa din spatele vorbelor se transformă foarte uşor în violenţa faptelor. Am văzut deja acest lucru. Sigur, la un nivel încă redus. Apatia, indiferenţa, ignorarea acestor situaţii nu fac decât să încurajeze continuarea şi înrăutăţirea lor. indiferent de formele sale. Este încă unul din motivele pentru care adoptarea Legii privind introducerea disciplinei 'Istoria Evreilor. Holocaustul' în toate liceele din România are un rol fundamental. Combaterea antisemitismului, a extremismului, a urii nu este posibilă fără şansa reală pentru viitorul societăţii noastre - educaţia", a adăugat deputatul FCER.

Pentru Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, a adăugat Silviu Vexler, păstrarea memoriei victimelor Holocaustului reprezintă o datorie sacră, precum şi sprijinul şi cinstirea supravieţuitorilor Holocaustului. "Sunt recunoscător şi apreciez sprijinul constant pe care statul român îl acordă comunităţilor evreieşti. (...) Nu vom permite ca memoria victimelor Holocaustului să fie uitată. (...) Privesc cu speranţă, având o convingere de nestrămutat în viitorul vieţii evreieşti din România", a punctat preşedintele FCER.

În alocuţiunea sa, preşedintele Klaus Iohannis, care a evocat memoria fostului preşedinte al FCER, Aurel Vainer, a subliniat că abuzurile şi extremismele de orice fel nu pot fi tolerate şi încălcarea legii trebuie ferm sancţionată, arătând că este "inacceptabil că anumite persoane sau grupuri instrumentalizează în mod cinic" Holocaustul pentru "interese politicianiste de moment".

El a arătat că, în prezent, "pericolele la adresa democraţiei îmbracă forme noi şi înşelătoare", precizând că "exacerbarea antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranţei, a rasismului şi a discriminării, încercările de reabilitare a criminalilor de război, ca şi abdicarea de la apărarea valorilor supreme ale umanităţii pot readuce în actualitate experienţele tragice ale istoriei".

"Este inacceptabil că anumite persoane sau grupuri instrumentalizează în mod cinic acest episod cumplit pentru interese politicianiste de moment. Toate acestea riscă să pericliteze progresele pe care România le-a înregistrat în ultimii ani în domeniul asumării trecutului şi combaterii extremismelor. Este imperativ ca fiecare dintre noi să spună un "Nu!" hotărât urii, minciunii, dezinformării, teoriilor conspiraţiei, pentru că doar aşa poate fi garantată respectarea valorilor şi a principiilor democratice", a afirmat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a subliniat că pandemia de COVID-19 a amplificat virulenţa atacurilor antisemite şi a creat un cadru propice răspândirii teoriilor conspiraţiei şi a dezinformărilor şi a amintit că România este un model de bune practici în regiune, prin paşii pe care i-a făcut pentru asumarea corectă a trecutului, precum extinderea şi consolidarea programelor educaţionale despre istoria evreilor şi a Holocaustului.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că Holocaustul reprezintă un "capitol întunecat" al istoriei, punctând că acesta nu trebuie uitat şi minimalizat.

"Acest capitol întunecat din trecutul nostru, când evreii din România au devenit victime ale tragediei Holocaustului, nu trebuie uitat sau minimalizat. Omagiindu-i pe cei morţi sau deportaţi, pe cei obligaţi să-şi părăsească ţara, pe cei deposedaţi de bunurile lor, de drepturile şi libertăţile garantate de Constituţie şi trataţi ca fiinţe inferioare, ne facem un examen de conştiinţă şi încercăm să înţelegem cauzele şi consecinţele abdicării de la valorile şi tradiţiile poporului nostru, de la obligaţiile pe care ni le-am asumat după Marea Unire de la 1918", a arătat premierul, care a adus un pios omagiu victimelor Holocaustului.

El a prezentat contribuţia comunităţii evreieşti la dezvoltarea României şi a precizat că înfiinţarea Comisiei pentru studierea Holocaustului în România a fost un act necesar şi oportun.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, consideră că readucerea unor fapte abominabile în memoria contemporanilor, precum Pogromul legionar antievreiesc din Bucureşti, nu trebuie să rămână un simplu act formal, ci un moment în care generaţiile de astăzi şi cele viitoare pot înţelege de o manieră profundă semnificaţia şi consecinţele acestor fapte.

"Manifestările extremiste şi alte derapaje pot fi prevenite prin reflecţia profundă asupra acestor atrocităţi, La nivelul întregii societăţi româneşti au fost întreprinse demersuri consistente în ceea ce priveşte recunoaşterea Holocaustului şi combaterea antisemitismului, ţara noastră devenind un model internaţional de asumare a istoriei. (...) Este necesar ca aceste eforturi să fie continuare. (...) Aduc un pios omagiu victimelor Holocaustului şi vă asigur că Parlamentul României, prin Camera Deputaţilor, rămâne acelaşi partener dedicat în susţinerea acestor obiective a spus Marcel Ciolacu.

Holocaustul din România, care a produs sute de mii de victime în rândul comunităţii evreieşti şi zeci de mii de victime în rândul comunităţii rome din România, s-a produs pe fondul unui antisemitism în creştere, manifestat în întreaga Europă, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

"Ne revine răspunderea să evocăm memoria victimelor acestor tragedii şi să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta. Anul trecut, cu prilejul participării la evenimentul de comemorare a împlinirii a 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti, am atras atenţia asupra creşterii îngrijorătoare a fenomenului antisemitismului, negării şi distorsionării Holocaustului, inclusiv în mediul online. Asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraţioniste cu tentă antisemită şi la distorsionări ale Holocaustului. Nu putem să asistăm pasivi la expansiunea antisemitismului şi avem obligaţia, faţă de victimele Holocaustului şi faţă de generaţiile viitoare din această ţară, să luptăm împotriva acestui fenomen. Vom continua că condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul, orice afirmaţie antisemită sau instigatoare la ură. Vom continua să aplicăm instrumentele concrete pe care le avem pentru a apăra societatea românească", a spus şeful diplomaţiei române.

El a amintit că Ministerul Afacerilor Externe a continuat să se implice în dezvoltarea unor propuneri de politici pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului în România, precum şi în promovarea pe plan internaţional a unor iniţiative care să ne permită să luptăm împotriva acestui flagel.

Potrivit ministrului Justiţiei, una dintre cele mai importante lecţii pe care ni le-a predat Holocaustul este aceea că antisemitismul şi, într-un sens mai larg, discriminarea, ameninţă nu doar comunitatea evreiască, ci pe orice persoană care aparţine unor minorităţi sau grupuri vulnerabile.

"Datoria noastră, astăzi, este de a pune în operă soluţii pentru condamnarea discriminării şi sancţionarea tuturor formelor de violenţă împotriva comunităţii evreieşti şi a altor grupuri care sunt sau pot deveni vulnerabile la un moment dat. Ministerul Justiţiei a promovat şi Guvernul României a aprobat constant politici publice în acest sens. (...) Lupta împotriva discursului care incită la ură este o bătălie continuă care trebuie purtată cu toate armele, fie ele legislative sau nelegislative. România susţine, la nivel european, extinderea listei de infracţiuni de la art. 83(1) TFUE la infracţiunile motivate de ură şi discursurile de incitare la ură. Libertatea de exprimare şi dreptul de a protesta sunt piloni esenţiali ai fiecărei democraţii, însă nimic nu poate justifica utilizarea acestora pentru a instiga la ură", a afirmat Cătălin Predoiu.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a arătat că 27 ianuarie reprezintă o zi în care ne aducem aminte de cei ucişi fără nicio vină.

"Să transformăm ziua de astăzi într-o zi a speranţei, speranţa că niciodată nu se va mai întâmpla acest lucru. În 2001, Guvernul României a prezentat şi a fost aprobată Strategia Naţională pentru combaterea anitsemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. (...) Suntem cu toţi datori, la nivelul instituţiilor statului, dar şi ca cetăţeni ai României, să acţionăm pentru ca ororile Holocaustului să nu mai fie nicicând posibile şi nicicând uitate. Putem face asta doar prin măsuri active şi sistematice de prevenire, combatere şi de sancţionare a radicalizării, a discursului instigator la ură, precum şi a manifestărilor antisemite, xenofobe şi a tuturor formelor de intoleranţă", a spus Dîncu.

Potrivit acestuia, "nu avem voie să închidem ochii atunci când este vorba despre crime împotriva umanităţii, de stigmatizare unor grupuri etnice sau stigmatizarea oricărui semen al nostru". "Este nevoie de asumare colectivă a vinei, a păcatului, pentru a nu fi uitate asemenea momente", a completat Vasile Dîncu.

Preşedintele Asociaţiei Evreilor din România Victime ale Holocaustului, Israel Tanner, supravieţuitor al Holocaustului, a spus că, atunci când vorbim despre Holocaust, vorbim despre o culme de degenării relaţiilor interumane.

"Libertatea, asigurată de democraţie, este deseori folosită şi pentru instituirea anarhiei. Combaterea antisemitismului, numai şi numai de dragul evreilor, înseamnă a nu înţelege ameninţarea. Antisemitismul se îndreaptă desigur împotriva evreilor, nu e vorbă, dar niciodată numai şi numai împotriva lor. (...) Asumarea negaţionismului de către un partid parlamentar este ruşinoasă pentru România, oripilează întreaga Europă. Liderii lor chiar nu consideră că au mers prea departe cu acest subiect? În spatele imunităţii lor parlamentare ei lovesc şi în spiritul legilor noastre româneşti şi a celor europene, şi în democraţie şi în civilizaţia iudeo-creştină, a spus Israel Tanner.

El a adresat cu acest prilej un apel către liderii români şi europeni: "Lideri ai României şi ai Europei întregi, ţineţi seama de avertismentele pe care le pune la îndemână istoria şi nu uitaţi: fanaticii, negaţioniştii se ţin de cuvânt".

Deputatul Ovidiu Ganţ, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România, şi-a cerut iertare poporului evreu: "În acest context, fiind deputatul minorităţii germane în Parlament, am întreaga legitimitate de a cere iertare poporului evreu pentru participarea unor reprezentanţi ai minorităţii germane la săvârşirea crimelor din timpul Holocaustului, dar totodată să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a face cunoscute aceste crime şi să susţinem educarea tinerei generaţii pentru cunoaşterea şi înţelegerea istoriei României aşa cum a fost în acea perioadă. (...) Dacă dorim să avem lumină în viitor trebuie să facem lumină în trecut".

El a adăugat că va susţine proiectele legislative care vizează combaterea antisemitismului şi a cerut public puterii executive şi judecătoreşti să pună în aplicarea legislaţia penală şi civilă pentru a stopa orice tendinţă negaţionistă, antisemită sau xenofobă.

Au mai fost adresate mai multe mesaje video din ţară şi străinătate.

Evenimentul a fost organizat în premieră de FCER, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Citeşte şi:

* VIDEO Iohannis: Abuzurile şi extremismele de orice fel nu pot fi tolerate şi încălcarea legii trebuie ferm sancţionată

* VIDEO Ciucă: Holocaustul - un capitol întunecat din trecutul nostru, care nu trebuie uitat sau minimalizat

* VIDEO Aurescu: Asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraţioniste cu tentă antisemită şi la distorsionări ale Holocaustului

* VIDEO Cătălin Predoiu: Antisemitismul şi discriminarea ameninţă orice persoană care aparţine unor minorităţi

* Ministrul Apărării: Suntem cu toţii datori să acţionăm pentru ca ororile Holocaustului să nu fie nicicând uitate