Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, marţi, că una dintre cele mai importante lecţii pe care ni le-a predat Holocaustul este aceea că antisemitismul şi, într-un sens mai larg, discriminarea, ameninţă orice persoană care aparţine unor minorităţi sau grupuri vulnerabile.

"Anul acesta, marcăm 77 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz. Comemorăm, în acelaşi timp, memoria victimelor Holocaustului - milioanele de femei, bărbaţi şi copii evrei, precum şi toate celelalte victime, printre care se numără sute de mii de romi şi sinti - şi onorăm supravieţuitorii, reafirmând angajamentul nostru pentru a preveni astfel de atrocităţi în viitor", a declarat Cătălin Predoiu, la Ceremonia dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului.

Ministrul a arătat că, la precedenta comemorare a Holocaustului, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea că "Antisemitismul a condus la Holocaust, dar, din păcate, nu s-a sfârşit odată cu eliberarea lagărelor de concentrare naziste. Sunt îngrijorată să văd din nou ura sporită faţă de evrei, în Europa şi dincolo de graniţele acesteia. Contextul pandemiei a alimentat, de asemenea, propagarea teoriilor conspiraţioniste şi a dezinformării, promovând adesea discursuri antisemite. Observăm o creştere îngrijorătoare a denaturării şi negării Holocaustului. Avem datoria de a nu uita vreodată."

"Îndrăznesc să adaug că memoria nu este suficientă, avem datoria acţiunii, pentru a nu lăsa să se mai întâmple vreodată, pentru a preveni din vreme, respingând orice tentaţie sau tendinţă spre astfel de idei străine de natura umană, străine de orice Dumnezeu. Una dintre cele mai importante lecţii pe care ni le-a predat Holocaustul este aceea că antisemitismul şi, într-un sens mai larg, discriminarea, ameninţă nu doar comunitatea evreiască, ci pe orice persoană care aparţine unor minorităţi sau grupuri vulnerabile", a spus Ministrul Justiţiei.

Potrivit acestuia, datoria noastră este de a pune în operă soluţii pentru condamnarea discriminării şi sancţionarea tuturor formelor de violenţă împotriva comunităţii evreieşti şi a altor grupuri care sunt sau pot deveni vulnerabile la un moment dat.

El spune că ministerul Justiţiei a promovat şi Guvernul României a aprobat constant politici publice în acest sens.

"Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură (2021-2023) este una dintre primele strategii naţionale adoptate în Europa pe această temă. Prin acest document se propune corelarea acţiunilor de prevenire şi combatere a acestor fenomene prin măsuri precum îmbunătăţirea colectării de date, examinarea legislaţiei pentru identificarea eventualelor lacune şi evaluarea şi actualizarea programelor de formare profesională a ofiţerilor de poliţie, procurorilor şi judecătorilor. Adoptarea Strategiei naţionale se înscrie în eforturile europene de abordare a antisemitismului, care s-au accelerat în ultimii ani, lupta împotriva antisemitismului fiind adusă în prim-planul agendei politice a UE. În acest sens, în octombrie 2021 a fost adoptată Strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului şi susţinerea vieţii evreieşti (2021-2030). Acestă strategie completează Planul de acţiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, întrucât rasismul se poate combina, de asemenea, cu discriminarea şi ura din alte motive, inclusiv religie sau credinţă", menţionează Predoiu.

Ministrul a mai afirmat că lupta împotriva discursului care incită la ură este o bătălie continuă care trebuie purtată cu toate armele, fie ele legislative sau nelegislative, România susţinând, la nivel european, extinderea listei de infracţiuni de la art. 83(1) TFUE la infracţiunile motivate de ură şi discursurile de incitare la ură.

"Libertatea de exprimare şi dreptul de a protesta sunt piloni esenţiali ai fiecărei democraţii, însă nimic nu poate justifica utilizarea acestora pentru a instiga la ură", spune Cătălin Predoiu.

Ministrul Justiţiei a dat asigurări că Ministerul Justiţiei, prin competenţele sale legale, va rămâne permanent în prima linie a acestui efort perpetuu de păstrare şi apărare a valorilor esenţiale ale umanităţii, a democraţiei şi libertăţii.

În final, Predoiu şi-a exprimat compasiunea profundă faţă de toţi cei care au suferit de pe urma Holocaustului, precum şi respectul faţă de toţi cei care au luptat şi continuă să lupte permanent pentru triumful raţiunii şi al toleranţei asupra urii. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Ceremonie de Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului şi omagiu victimelor Pogromului legionar - la Templul Coral din Bucureşti

VIDEO Ciucă: Holocaustul - un capitol întunecat din trecutul nostru, care nu trebuie uitat sau minimalizat

VIDEO Iohannis: Abuzurile şi extremismele de orice fel nu pot fi tolerate şi încălcarea legii trebuie ferm sancţionată