VIDEO Ciucă: Acceptarea României ca membră NATO - bornă istorică ce a consfinţit integrarea în rândul democraţiilor occidentale
Alianţa Nord Atlantică, alături de Uniunea Europeană şi de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, asigură cea mai solidă protecţie de care România a beneficiat în întreaga sa istorie, în faţa oricăror ameninţări la adresa securităţii sale naţionale, a afirmat, duminică, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă.
"Aniversăm, astăzi, 17 ani de când România face parte din NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din lume. Alături de apartenenţa la Uniunea Europeană şi de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, această alianţă asigură cea mai solidă protecţie de care România a beneficiat în întreaga sa istorie, în faţa oricăror ameninţări la adresa securităţii sale naţionale. Drumul de integrare în Alianţa Nord-Atlantică nu a fost uşor pentru ţara noastră şi, cu siguranţă, militarii Armatei României au avut un rol esenţial în cadrul efortului naţional de aderare la NATO", a subliniat ministrul Ciucă, într-un mesaj transmis la ceremonia de înălţare pe catarg a drapelului naţional al României şi drapelului Alianţei, desfăşurată la sediul MApN cu prilejul Zilei NATO.
El a menţionat că forţele româneşti se aflau în Afganistan şi în Kosovo atunci când România era invitată să se alăture Alianţei şi, în momentul în care ţara noastră devenea membră a NATO, militarii români se aflau şi în Irak, într-o altă misiune dificilă.
"Întregul demers de integrare a fost susţinut de Armata României, eforturi care au întărit şi consolidat demersurile politico-diplomatice din acea perioadă. Trupele noastre au dovedit atunci, ca şi acum, prin dedicaţie şi profesionalism, că aduc plus-valoare capacităţilor defensive, operaţionale şi de proiecţie a misiunilor NATO. Mulţi dintre noi am asistat cu bucurie, pe 2 aprilie 2004, la ceremonia arborării oficiale a drapelului României la Cartierul General al NATO. Am simţit atunci mândrie, speranţă şi un suflu că totul va căpăta o noua traiectorie. Şi aşa a fost!", a afirmat ministrul Apărării.
De asemenea, el a arătat că România a dat testul unei noi etape în istoria contemporană şi a făcut paşi importanţi ca - "o naţiune liberă, democratică şi puternică, prin şi cu cetăţenii săi, alături de NATO".
"Dificultăţile nu au fost puţine, de-a lungul timpului, însă am demonstrat unitate, perseverenţă şi mai ales capacitate de adaptare. Aceste atribute s-au consolidat şi, în anul 2020, ne-au susţinut într-un un nou test: pandemia COVID-19. Ministerul Apărării Naţionale s-a alăturat autorităţilor române, oferind sprijin operaţional, logistic şi know-how care au susţinut protejarea cetăţenilor şi îmbunătăţirea într-un timp record a stocurilor naţionale de echipamente medico-sanitare. Pandemia ne-a arătat că mecanismele aliate de protecţie civilă funcţionează, fiind şi un test pentru Armată de a certifica în teren creşterea nivelului operaţional al capabilităţilor pe palierul situaţiilor de urgenţă. În acest efort, NATO ne-a fost alături, prin puterea aliaţilor, prin capacităţile de transport aerian puse la dispoziţia noastră. Cu ajutorul aeronavelor Alianţei, pe timpul stării de urgenţă au fost aduse în România materiale medico-sanitare extrem de importante pentru lupta cu pandemia COVID-19", a menţionat Nicolae Ciucă.
El a subliniat că "România se bucură în acest moment de cele mai puternice garanţii de securitate din întreaga istorie", adăugând că a fi membru NATO înseamnă, în egală măsură, şi obligaţii asumate în mod voluntar, o dovadă în acest sens fiind misiunile internaţionale asumate de statul român în Afganistan, Irak sau Balcanii de Vest.
"În momentul de faţă, aproape 850 de militari români participă la operaţii NATO, în cadrul cărora îşi îndeplinesc cu succes misiunile. Acest efort nu a fost, din păcate, fără pierderi, memoria celor 30 de militari români căzuţi la datorie în Irak şi Afganistan şi cei peste 180 de militari răniţi ne obligă să nu uităm sacrificiul lor, să le păstrăm vie amintirea şi să fim alături de familiile lor", a mai spus Ciucă.
El a arătat şi că în 2021, Armata României continuă înzestrarea cu echipamente performante, menţionând că alocarea a 2% din PIB oferă posibilitatea de a dezvolta programele esenţiale de înzestrare deja demarate.
"Acceptarea ţării noastre ca membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, în aprilie 2004, reprezintă borna istorică ce a consfinţit, fără echivoc, integrarea României în rândul democraţiilor occidentale", a conchis Ciucă.
La rândul său, şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, a afirmat, în cadrul ceremoniei de la sediul MApN, că NATO este "una dintre cele mai importante structuri din contemporaneitate şi una dintre cele mai importante alianţe din istorie".
"Longevitatea şi succesul NATO îşi au rădăcinile în abilitatea Alianţei de a se adapta schimbărilor din mediul de securitate. Înfiinţarea însăşi în perioada Războiului Rece a reprezentat semnul unei adaptări strategice la scară largă (...) Procesul aderării şi parcursul de 17 ani al ţării noastre în NATO s-au fundamentat pe încredere - încredere în valorile împărtăşite, încredere în soliditatea Articolului 5, încredere în aliaţi, dar şi încrederea aliaţilor în noi. (...) Punctul fundamental al NATO a fost şi rămâne Articolul 5: 'un atac armat împotriva unui aliat în Europa sau în America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor'", a afirmat şeful Statului Major al Apărării.
Ceremonia înălţării pe catarg a drapelul naţional al României şi drapelul Alianţei Nord-Atlantice s-a desfăşurat, duminică dimineaţa, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, într-un format restrâns, cu respectarea normelor pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2. De asemenea, activităţi similare dedicate aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord se desfăşoară în această zi şi în unităţi din municipii reşedinţă de judeţ şi în garnizoane locale.
România a aderat la în mod oficial la NATO, în 29 martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, statul depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului românesc la sediul NATO.
În baza Legii nr.390/ 2004, Ziua NATO în România se sărbătoreşte în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie. Ziua NATO este o sărbătoare publică dedicată democraţiei, spiritului european şi euroatlantic. AGERPRES / (AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* Iohannis: NATO a avut un rol important şi în privinţa gestionării pandemiei de COVID-19
* Ciolacu: România face parte din cea mai de succes alianţă din istoria omenirii - NATO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Președintele Nicușor Dan - vizită în R.Moldova; participă la ceremoniile organizate de Ziua Independenței
Președintele Nicușor Dan efectuează joi o vizită în Republica Moldova, unde va participa la evenimentele organizate cu prilejul Zilei Independenței. Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, șeful statului va merge, în prima parte a zilei, la șantierul Teatrului Republican Muzical-Dramatic 'Bogdan Petriceicu
Pîslaru: Negocierile pentru Legea salarizării unitare au eșuat oficial
Negocierile pentru Legea salarizării unitare au eșuat oficial, iar în ciuda tuturor eforturilor depuse de Guvern și Ministerul Muncii și a medierii asigurate de Administrația Prezidențială consensul nu a putut fi atins, a afirmat, miercuri seara, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Miruță: Legea salarizării trebuia făcută din 2023; PSD ar trebui să țină capul în pământ o vreme
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), îi critică pe social-democrați pentru eșecul în cazul legii salarizării, afirmând că ''PSD ar trebui să țină capul în pământ o vreme''. ''Pierderea de astăzi a României nu sunt cele 770 de milioane de euro, pentru că nu avem nici azi
Grindeanu către Bolojan: Românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec
Românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec, a fost mesajul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, pentru premierul interimar Ilie Bolojan, care a acuzat PSD de ''iresponsabilitate'' în ceea ce privește legea salarizării. Reacția lui Grindeanu vine după ce
Kelemen Hunor, despre legea salarizării: Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă
România nu trebuie să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu se legiferează pentru Comisia Europeană, trebuie adoptată o lege care creează un sistem predictibil, a declarat miercuri președintele UDMR, Kelemen Hunor. El consideră că pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile PNRR
Ședință de guvern - joi; bugetul Ministerului Economiei aferent activității de privatizare, pe agendă
Guvernul va aproba în ședința de joi, prin hotărâre, bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pe anul 2026. Executivul urmează să aprobe, prin alte hotărâri, și bugetele pentru anul 2026 ale unor societăți și companii din su
Bolojan: PSD a compromis, în mod iresponsabil și populist, șansa României de a încasa 770 de milioane de euro
Premierul interimar Ilie Bolojan, președintele PNL, acuză PSD că a compromis, ''în mod iresponsabil și populist'', șansa României de a încasa 770 de milioane de euro, de a avea o lege a salarizării care ''să aducă ordine, mai multă echitate și predictibilitate în sistemul bugetar și, în același timp, de a demonstra că Rom
Președintele trimite la CCR Legea privind decarbonizarea în sectorul energetic
Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic. Pe 7 august, Parlamentul a transmis președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completare
Turcan: Justiția Liei Savonea mai dă o lovitură reformelor lui Bolojan; 11 hotărâri ale Guvernului - blocate
Deputata PNL Raluca Turcan a susținut, miercuri, că 'justiția Liei Savonea' a mai dat 'o lovitură' reformelor premierului interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursurile privind 11 hotărâri ale Guvernului. 'Justiția Liei Savonea mai dă o lovitură reformelor lui Bolojan. Î
Grindeanu: Vrem o lege a salarizării care să repare inechitățile, dar vrem o lege bună
Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze orice lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce, a declarat miercuri președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a afirmat că social-democrații vor o lege 'bună' a salarizării bugetarilor care să repare inechitățile. ''Domnul
Jurca: România a primit prima plată din instrumentul financiar SAFE
România a primit miercuri prima plată din instrumentul european SAFE, respectiv 2,5 miliarde de euro, a informat șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, care a menționat că se confirmă rezultatul muncii depuse la Guvern și în toate instituțiile implicate în coordonarea acestui program. 'Astăzi este o zi importantă pentru apărarea Rom&
Nicușor Dan: Partidele fostei coaliții guvernamentale nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării
Partidele fostei coaliții guvernamentale nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării în sistemul bugetar și și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR, a transmis, miercuri, președintele Nicușor Dan. 'Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o
Buzoianu: Nu există nicio sumă din fonduri europene care poate să ne aducă înapoi statul de drept
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, consideră că nu există suficient de multe fonduri europene ca să ne aducă înapoi statul de drept, arătându-se convinsă că amendamentul PSD de încercare a eliminării unui oponent politic prin modificarea legislației va pica în toate forurile europene. 'Eu sunt ferm convinsă că amendame
USR strânge semnături pentru a ataca la CCR inițiativa care 'șterge' incompatibilități pentru aleșii locali
USR anunță că strânge semnături pentru a ataca la CCR inițiativa PSD care 'șterge' incompatibilitățile deja constatate pentru mii de aleși locali. 'USR strânge semnăturile necesare pentru a ataca la Curtea Constituțională inițiativa legislativă a PSD. Legea intrată în vigoare la 9 august interzice consilierilor locali și județeni
Proiect privind închiderea operațională și financiară a PNRR, adoptat de plenul Senatului
Plenul Senatului a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind înregistrate 91 de voturi 'pentru', 24 'împotrivă' și șapte abțineri. Conform expunerii de motive, necesitatea reglementării decurge din încheierea, la data de 31 aug






