Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, principalele subiecte de pe agenda reuniunii vizând negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2021 - 2027 şi Planul european de redresare economică, dar şi agrearea unui nou obiectiv climatic pentru 2030.

De asemenea, a mai fost analizată securitatea internă a Uniunii, fiind discutate aspecte legate de relaţiile externe ale UE, precum relaţia transatlantică, situaţia din Mediterana de Est şi vecinătatea sudică. Au fost, de asemenea, continuate discuţiile privind coordonarea măsurilor, la nivelul Uniunii, în contextul generat de pandemia de COVID-19, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

În ceea ce priveşte viitorul Cadru Financiar Multianual 2021 - 2027 şi Planul european de redresare economică, au fost adoptate Concluzii ale Consiliului European, prin care sunt aduse clarificări suplimentare cu privire la propunerea legislativă referitoare la condiţionalitatea privind protejarea bugetului şi intereselor financiare ale Uniunii din perspectiva respectării principiilor statului de drept. Ca urmare, în scopul asigurării unei implementări obiective şi eficiente a acestei condiţionalităţi, Comisia Europeană va elabora şi adopta orientări, în consultare strânsă cu statele membre, şi va informa Consiliul European asupra acestora.

Preşedintele Iohannis a salutat evoluţiile pozitive înregistrate în direcţia finalizării procesului de negociere, arătând că acestea sunt de natură să faciliteze operaţionalizarea cât mai rapidă a programelor finanţate în cadrul viitorului buget al Uniunii pentru perioada 2021 - 2027 şi demararea implementării Planului de redresare. În acelaşi timp, el a reiterat susţinerea României pentru adoptarea legislaţiei aferente condiţionalităţii referitoare la statul de drept vizând protejarea bugetului Uniunii Europene.

Un alt rezultat important al reuniunii a fost acordul şefilor de stat şi guvern din Uniune cu privire la obiectivul UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de nivelul din 1990. În context, au fost discutate aspectele referitoare la definirea unui cadru de implementare care să faciliteze realizarea noului obiectiv, inclusiv din perspectiva principiilor şi componentelor constitutive ale acestui cadru.

Concluziile adoptate menţionează, astfel, că toate statele membre vor participa la efortul comun de asigurare a îndeplinirii noii ţinte pe baze echitabile şi de o manieră solidară. De asemenea, concluziile fac referire la faptul că îndeplinirea ţintei se va realiza cu menţinerea competitivităţii Uniunii şi cu luarea în considerare a circumstanţelor naţionale specifice, a nivelelor şi potenţialelor diferite de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de la care statele membre pornesc în acest proces, precum şi a eforturilor realizate anterior în acest scop. Totodată, Consiliul European a recunoscut necesitatea asigurării interconectărilor şi securităţii energetice pentru toate statele membre, la preţuri accesibile pentru companii şi cetăţeni, precum şi a respectării dreptului statelor membre de a decide asupra mixului energetic naţional şi de opta pentru cele mai adecvate tehnologii în procesul de tranziţie, precizează sursa citată.

De asemenea, Comisia Europeană a fost invitată să evalueze modalităţile prin care sectoarele economice pot contribui la atingerea ţintei şi să prezinte propuneri pe baza unor evaluări detaliate privind impactul economic, social şi de mediu la nivelul statelor membre.

Subiectul va fi discutat din nou de liderii Uniunii cu scopul adoptării de orientări suplimentare anterior prezentării de către Comisia Europeană a pachetului legislativ de propuneri sectoriale pentru a sprijini atingerea noului obiectiv, inclusiv a celei vizând partajarea eforturilor între statele membre, aminteşte Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România susţine noua ţintă ambiţioasă de reducere a emisiilor la nivelul Uniunii, subliniind totodată necesitatea unei abordări realiste în pregătirea implementării, în condiţiile în care aceasta va presupune eforturi considerabile pentru transformarea economiilor europene.

Şeful statului a evidenţiat, totodată, importanţa unei partajări echitabile a eforturilor între statele membre, în funcţie de condiţiile specifice şi de circumstanţele naţionale ale acestora, cu asigurarea securităţii energetice, respectarea mixului energetic naţional şi a principiului neutralităţii tehnologice. În baza acestui principiu, la solicitarea preşedintelui României, textul concluziilor Consiliului European face referire la posibilitatea utilizării gazului ca tehnologie de tranziţie care să sprijine realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030.

Referitor la coordonarea, la nivel UE, în contextul pandemiei de COVID-19, liderii au salutat evoluţiile înregistrate cu privire la dezvoltarea unor vaccinuri eficiente împotriva virusului SARS-CoV-2, manifestând, totodată, îngrijorare faţă de menţinerea unui număr ridicat de cazuri de infectare. Consiliul European a agreat, totodată, consolidarea eforturilor de coordonare a măsurilor la nivelul Uniunii, în special în ceea ce priveşte o ridicare graduală a restricţiilor, invitând Comisia Europeană să prezinte o propunere privind un cadru comun pentru testele antigen şi pentru recunoaşterea reciprocă a rezultatelor testelor.

Şefii de stat şi de guvern din Uniune au subliniat importanţa unei pregătiri adecvate a distribuirii vaccinurilor şi a campaniilor de vaccinare, inclusiv din perspectiva strategiei de comunicare. Totodată, liderii au apreciat necesitatea creşterii rezilienţei sistemelor de sănătate şi consolidarea cooperării în acest domeniu, inclusiv prin intermediul unor iniţiative precum Uniunea Sănătăţii.

De asemenea, şefii de stat şi de guvern au reiterat necesitatea şi disponibilitatea de a consolida cooperarea, la nivelul UE, pentru combaterea terorismului şi fenomenelor asociate. Prin concluziile adoptate, liderii au reafirmat necesitatea unităţii în contracararea actelor teroriste, a radicalizării şi a extremismului violent. Consiliul European a lansat un apel la adresa statelor membre de a accelera eforturile vizând implementarea noilor baze de date şi sisteme informatice de la nivel european, precum şi în direcţia consolidării cooperării poliţieneşti şi judiciare în domeniu.

Referitor la agenda externă a Uniunii, liderii au abordat, în principal, aspecte privind relaţiile UE cu SUA, evoluţiile din Mediterana de Est şi Vecinătatea Sudică.

Referitor la relaţiile transatlantice, prin concluziile adoptate, Consiliul European a evidenţiat importanţa unui parteneriat transatlantic puternic axat pe interese comune şi valori împărtăşite, mai ales în contextul provocărilor globale curente. A fost agreată abordarea, în relaţia cu SUA, a unor teme importante precum consolidarea multilateralismului, întărirea răspunsului global la pandemia de COVID-19, gestionarea schimbărilor climatice, consolidarea redresării economice şi a comerţului, promovarea securităţii şi cooperarea în domeniul digital şi tehnologic. Consiliul European a exprimat disponibilitatea de a discuta priorităţile comune cu noul preşedinte al Statelor Unite.

Cu privire la evoluţiile din Mediterana de Est, liderii europeni au reafirmat, prin concluziile adoptate, interesul strategic al Uniunii pentru dezvoltarea unei relaţii de cooperare şi reciproc avantajoase cu Turcia. Au menţinut oferta unei agende pozitive, în condiţiile în care Turcia va manifesta disponibilitate pentru un parteneriat onest cu Uniunea Europeană şi cu statele membre, precum şi de a soluţiona neînţelegerile prin dialog şi în conformitate cu dreptul internaţional. Agenda pozitivă ar include dimensiunea economică şi comercială, contactele interumane, reluarea dialogului la nivel înalt, precum şi continuarea cooperării în domeniul migraţiei.

Pe de altă parte, în concluziile Consiliului European se menţionează că Turcia "s-a angajat în acţiuni unilaterale, provocatoare la adresa Uniunii, a statelor membre şi a unora dintre liderii europeni". Astfel, Consiliul Uniunii este invitat să adopte listări suplimentare în baza deciziei din 11 noiembrie 2019 privind măsurile restrictive legate de activităţile de forare ale Turciei în Mediterana de Est.

Consiliul European a mai reliefat importanţa menţinerii canalelor de comunicare deschise cu Turcia. A invitat Înaltul Reprezentant şi Comisia să prezinte o evaluare actualizată a relaţiilor UE-Turcia, precum şi a opţiunilor de abordare, spre a fi discutate cel mai târziu în cadrul Consiliului European din martie 2021.

De asemenea, şefii de stat şi de guvern au solicitat organizarea Conferinţei Multilaterale privind Mediterana de Est. Uniunea Europeană va urmări şi coordonarea cu Statele Unite ale Americii privind Turcia şi situaţia din Mediterana de Est.

*** Tot în această perioadă, Iohannis a participat şi la Summitul euro, în format extins. În cadrul Summitului, a fost adoptată o Declaraţie a liderilor prin care este reafirmată importanţa unui răspuns economic coordonat şi rapid la provocările generate de pandemia de COVID-19, inclusiv pe baza progreselor deja obţinute privind Uniunea Economică şi Monetară şi Uniunea Bancară, maia arată Administraţia Prezidenţială. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)