Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat în mod direct ''valoarea adăugată reală a unităţii şi solidarităţii europene'', a declarat prim-ministrul Ludovic Orban, vineri, în alocuţiunea susţinută la conferinţa "Black Sea and Balkans Security Forum".

"Criza provocată de pandemie a arătat în mod direct valoarea adăugată reală a unităţii şi solidarităţii europene. Exemple în domeniul medical, cum ar fi achiziţia comună de medicamente, donaţii de medicamente şi echipamente medicale, schimb de medici şi de pacienţi; în domeniul economic, deciziile de instituire a unor noi instrumente de sprijin financiar, de tip SURE, scheme de şomaj sau Mecanismul de Relansare şi Rezilienţă sau toate reglementările privind repatrierile de cetăţeni UE aflaţi în situaţii dificile în toate colţurile lumii au arătat această solidaritate şi eficienţa acţiunii comune. Ce trebuie să facem în continuare: trebuie să construim pe această bază, să construim cu mai multă solidaritate şi unitate, simultan cu susţinerea tuturor investiţiilor în rezilienţă şi dezvoltare economică şi socială", a afirmat Orban.

Premierul a adăugat că este nevoie de adaptare la noul context şi acomodarea noilor realităţi în acţiunile comune de la nivelul Uniunii Europene.

"Trebuie să ne concentrăm pe procesul de redresare şi de dezvoltare. Adaptarea trebuie să ducă la răspunsuri care să fie îmbunătăţite permanent. Chiar dacă răspunsurile iniţiale au fost reactive şi în mare parte parte individuale, într-un timp scurt putem să menţinem această evoluţie pentru a determina o acţiune comună cât mai eficientă, pentru că doar acţiunea comună poate să ofere răspunsuri adecvate la provocările cu care ne confruntăm", a mai declarat Orban.

Şeful Executivului a subliniat că, în linie cu angajamentul său proeuropean, România a fost unul dintre susţinătorii foarte clari ai solidarităţii şi acţiunii europene coordonate, după o perioadă în care ţara noastră a învăţat şi din greşeli, la fel ca alte state.

"Ca ţară, am reacţionat şi am dat exemple de solidaritate şi de acţiune comună, trimiţând echipe de medici şi de asistenţi medicali, participând la constituirea primei rezerve strategice a UE de echipamente medicale, rescEU, din care apoi s-au distribuit materiale şi echipamente de protecţie sanitară către state membre şi către ţări din Balcani. În continuare avem nevoie urgentă de a îmbunătăţi procedurile, mecanismele de acţiune, resursele şi expertiza pentru a fi mai bine pregătiţi, atât pe plan naţional, cât şi european şi euroatlantic în faţa unor situaţii majore de criză. Avem nevoie de un sistem cât mai bun de reacţie la crize, de o coordonare rapidă, dublate de capacitatea de a furniza rapid soluţii, echipamente medicale de urgenţă, un sistem medical robust şi investiţii în cercetare în domeniul medical şi farmaceutic", a adăugat Orban.

El a punctat apoi importanţa gestionării fazei de redresare şi relansare economică.

"Acordul istoric obţinut în luna iulie cu privire la planul european pentru relansare economică reprezintă o confirmare clară a faptului că statele membre au înţeles importanţa solidarităţii europene şi importanţa acţiunii comune. (...) Este o oportunitate fără precedent pentru România, ca şi pentru celelalte state membre, de a putea investi în reconstrucţie şi în reformă. Vom urmări cu prioritate să asigurăm coerenţa între măsurile europene şi cele naţionale. De asemenea, ne propunem să planificăm cât mai bine atragerea şi gestionarea pe plan intern a fondurilor alocate, pentru a nu rata această oportunitate", a spus Orban.

Premierul a subliniat, totodată, importanţa digitalizării în procesul de dezvoltare şi creşterea durabilă.

"Îmbunătăţirea competenţelor digitale pentru viitor este un imperativ. Una dintre lecţiile învăţate în această perioadă este modul în care digitalizarea poate conduce la noi decalaje dacă nu asigurăm competenţele şi resursele necesare, inclusiv în domeniul educaţiei şi formării. Noile evoluţii din domeniu riscă să îi lase în urmă exact pe cei care au cea mai mare nevoie de măsuri de sprijin, categoriile cele mai dezavantajate ale populaţiei. Prosperitatea UE nu poate fi realizată în absenţa unui nivel ridicat de dezvoltare la nivelul fiecărui stat membru", a mai spus Orban.

El a arătat că, privind spre viitor, Uniunea Europeană trebuie să-şi reconfirme reputaţia de "cel mai de succes proiect de pace din istorie".

"Aceasta înseamnă să rămână unită, ambiţioasă, atentă la toate evoluţiile geopolitice în care acţionează şi adaptabilă. Uniunea trebuie să asigure în continuare dezvoltarea prin politici vizionare fidele valorilor sale definitorii şi de impact pentru cetăţenii săi. Toate acestea pot fi realizate de către UE dacă şi noi, fiecare stat membru, reuşim să le realizăm în plan intern. Toate aceste lucruri pot fi realizate mai ales în condiţiile în care NATO şi angajamentul SUA faţă de securitatea Europei rămân considerente fundamentale ale politicii externe şi de securitate a UE, dar şi ale statelor membre", a evidenţiat Orban.

Potrivit acestuia, sprijinul reciproc în această perioadă, nu numai pentru cetăţenii europeni, redresarea economiilor, relaţia cu vecinii apropiaţi şi partenerii strategici globali, în primul cu SUA, pot demonstra forţa vectorului european şi capacitatea UE de a juca un rol global constructiv, semnificativ.

"Acţiunea noastră externă trebuie să insiste şi să cultive sistematic pe mai departe solidaritatea în rândul statelor membre, complementaritatea între NATO şi Uniunea Europeană, o relaţie transatlantică puternică, reînnoită, ancorată ferm în interesele fundamentale care ne apropie. România are un interes naţional primordial, dar şi o responsabilitate pe măsură în continuarea şi în realizarea acestor obiective", a mai declarat Orban. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

*  VIDEO Orban: Relaţia România - Republica Moldova este extrem de importantă; eforturile de sprijin se îndreaptă către cetăţenii moldoveni