Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi că cel mai important obiectiv al primului său mandat a fost menţinerea parcursului proeuropean şi democratic al României, în contextul în care a caracterizat ultimii cinci ani la Cotroceni ca fiind cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost ''pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria occidentală''.

Şeful statului şi-a prezentat bilanţul primului său mandat.

"Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câştig al mandatului meu este menţinerea cursului democratic şi proeuropean al României. În ciuda multiplelor adversităţi politice, am urmărit consecvent şi fără compromisuri obiectivele strategice ale ţării noastre şi am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală. Mandatul de preşedinte l-am primit din partea cetăţenilor şi, de aceea, este necesar un exerciţiu de transparenţă, cu bilanţul tuturor acestor direcţii şi acţiuni, un bilanţ pe care mi-l asum", a spus preşedintele Iohannis.

El a arătat că a dorit să facă prezentarea bilanţului după alegerile prezidenţiale, pentru că "un astfel de demers este unul instituţional şi nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale".

Şeful statului a precizat că a iniţiat consultări cu partidele încă de la începutul mandatului său, care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creşterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB.

"Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil şi puternic în NATO şi asigură, în acelaşi timp, finanţarea atât de necesară modernizării şi dotării Armatei României", a spus el.

Preşedintele Iohannis a indicat că în privinţa politicii externe s-a axat pe cele trei coordonate, care au constituit filonul de continuitate al mandatului său, respectiv creşterea rolului României în NATO şi în Uniunea Europeană şi extinderea şi întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. El a amintit de vizitele din 2017 şi 2019 din Statele Unite.

"Fiind un proeuropean convins, mi-am propus şi am reuşit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene şi activ în dezbaterile deloc uşoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă", a adăugat Iohannis, precizând că la summitul de la Sibiu toţi liderii europeni şi-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european şi să acţioneze pentru a le asigura tuturor cetăţenilor europeni o viaţă din ce în ce mai bună.

El a arătat că în plan intern, în centrul preocupărilor sale s-a aflat buna funcţionare a autorităţilor publice. Iohannis a amintit de convocarea referendumului pentru justiţie.

"În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din ţară, cât şi pe cei din diaspora, aceştia din urmă supuşi unor umilinţe revoltătoare pentru dorinţa lor de a-şi exercita dreptul fundamental de a vota. Această situaţie de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondenţă şi votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfăşurarea ultimului scrutin în condiţii civilizate", a afirmat Iohannis.

El a indicat că de la începutul mandatului şi-a propus o agendă extinsă în ceea ce priveşte modernizarea şi recredibilizarea instituţiilor publice, precum şi construirea unui parteneriat solid şi funcţional între instituţia prezidenţială şi organizaţiile societăţii civile.

"În ceea ce priveşte politica internă, am utilizat toate instrumentele constituţionale avute la dispoziţie pentru schimbarea modului de funcţionare a instituţiilor statului, pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor şi a clasei politice în ansamblu. Principiul în care cred cu tărie este acela că integritatea şi profesionalismul oamenilor politici reprezintă cheia de boltă a unei schimbări majore de paradigmă în modul în care instituţiile se raportează la cetăţean. Este unul dintre motivele pentru care m-am implicat activ, încă de la preluarea mandatului prezidenţial, în schimbarea legislaţiei electorale şi a legii partidelor. De asemenea, am susţinut în mod constant, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale sau locale, cât de importantă este buna guvernare pentru dezvoltarea României", a mai spus şeful statului.

Educaţia şi cercetarea, potrivit preşedintelui, au reprezentat o prioritate.

"Abordarea mea în aceste domenii a fost una constructivă, menită să asigure stabilitate, predictibilitate şi credibilitate, recunoscând atât performanţele sistemului, cât şi problemele acestuia, promovând exemplele pozitive şi identificând soluţii acolo unde se impun. Proiectul meu de suflet rămâne însă "România Educată", cea mai amplă consultare de până acum în domeniul educaţiei, deschisă întregii societăţi", a subliniat Iohannis.

În plan economic, şeful statului a indicat că a cerut permanent politici economice responsabile, investiţii consistente şi constante, echilibre sănătoase şi prudenţă fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcţii au fost "ameninţate de decizii greşite", a acţionat, în limita prerogativelor constituţionale, pentru "stoparea derapajelor".

"Am avut un intens dialog constructiv cu mediul de afaceri, am încurajat competitivitatea şi am promovat sectoare relevante pentru economia României", a spus Iohannis.

El a afirmat că în domeniul sănătăţii a avut în vedere obiectivele asumate în Programul Prezidenţial, promovând în mod special educaţia pentru sănătate şi prevenţia, precum şi plasarea pacientului în centrul sistemului, valorizarea personalului medical şi implementarea inovaţiei în medicină, prin susţinerea conceptului de medicină personalizată.

"Din perspectiva patrimoniului cultural şi a promovării culturii, am urmărit de-a lungul mandatului meu respectarea, de către autorităţile şi instituţiile publice, a dreptului la identitate, a accesului garantat la cultură şi la dezvoltare spirituală neîngrădită a tuturor cetăţenilor. Am acordat o atenţie deosebită ocrotirii valorilor culturale ale minorităţilor, ca expresie a contribuţiei valoroase a acestora la patrimoniul cultural naţional, a libertăţii de creaţie şi, de exemplu, al dialogului între culturi. De câte ori am avut prilejul, am promovat creatorii şi am susţinut dezvoltarea creativităţii contemporane", a adăugat Iohannis.

El a indicat că bilanţul detaliat pe fiecare domeniu în parte va putea fi consultat pe site-ul Preşedinţiei într-un document exhaustiv, de peste 800 de pagini.

"Dată fiind întinderea sa semnificativă, am ales să punem la dispoziţia opiniei publice acest document în format digital, şi nu tipărit, pentru a promova o conduită responsabilă faţă de mediul înconjurător", a conchis Iohannis. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin​​​​​, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* Iohannis, la finalul primului mandat: Am reuşit ca România să devină un membru respectat al marii familii europene 

* Primul mandat al Președintelui României, Klaus Iohannis