Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, luni, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

"Prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor norme şi principii constituţionale", spune şeful statului în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

În sesizare se arată că actul normativ instituie, pe de o parte, o serie de reglementări cu privire la referendumul care a avut loc pe 6 şi 7 octombrie 2018 - cuprinse în articolele II-XIII - iar pe de altă parte, modificări ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cuprinse în cele 18 puncte ale art. I din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă. Astfel, se precizează că modificările operate asupra Legii nr. 3/2000 se aplică tuturor celor trei tipuri de referendum: referendumul pentru revizuirea Constituţiei, referendumul pentru demiterea Preşedintelui României şi referendumul privind probleme de interes naţional.

"Reglementările care modifică actul normativ de bază în materia referendumului nu pot fi justificate prin existenţa unei situaţii extraordinare şi nici printr-o urgenţă a reglementării", se menţionează în sesizarea de neconstituţionalitate.

În document se arată că organizarea concomitentă a unui referendum de revizuire a Constituţiei cu un referendum local este o situaţie conjuncturală, de oportunitate, care nu poate fi calificată drept o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată.

În ceea ce priveşte intervenţiile legislative prin care se abrogă dispoziţiile prin care cetăţenii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale sau exceptarea aplicării dispoziţiilor privind Sistemul Informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, se afirmă că sunt aspecte ce nu justifică intervenţia pe calea unei ordonanţe de urgenţă.

De asemenea, se arată că, potrivit Constituţiei, ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile electorale, adăugând şi faptul că CCR a stabilit şi faptul că "aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale, ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetăţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege)".

"Prin abrogarea art. 19 din Legea nr. 3/2000 se realizează o afectare a drepturilor electorale prevăzute de lege, în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în care afectarea echivalează cu o suprimare a respectivului drept, motiv pentru care Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată şi cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie", se susţine în sesizarea de neconstituţionalitate.

Preşedintele Iohannis punctează şi faptul că schimbarea modalităţii în care Autoritatea Electorală Permanentă realizează controlul în vederea depistării eventualelor voturi multiple sau a persoanelor care au votat fără a avea drept de vot, acest control realizându-se numai la sesizarea persoanelor interesate însoţită de probele pe care se întemeiază, afectează dreptul electoral procedural al cetăţenilor de a beneficia de o verificare din oficiu a listelor electorale permanente şi suplimentare, antrenând consecinţe negative asupra acestuia prin restrângerea condiţiilor de realizare a acestui control şi prin impunerea de cerinţe suplimentare pentru persoanele care solicită o astfel de verificare.

În sesizare se subliniază şi faptul că Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă stabilind, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, că referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei se desfăşoară în două zile, zilele de 6 şi 7 decembrie, contrar celor stabilite prin Legea nr. 3/2000 care prevede "ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale".

"O atare intervenţie legislativă este contrară atât celor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi contravine art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală referitor la efectul deciziilor Curţii Constituţionale care sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul oficial, cât şi rolului Parlamentului căruia îi este încălcată competenţa exclusivă de a stabili data organizării unui referendum de revizuire a Constituţiei", se precizează în sesizare.

În plus, se afirmă că adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă în data pe 18 septembrie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000, în condiţiile în care pe 10 iulie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial, Legea nr. 159/2018, care a stabilit care este data unui referendum de revizuire a Constituţiei, contravine chiar rolului Parlamentului în calitate de unică autoritate legiuitoare, aşa cum acesta este prevăzut de Constituţie.

"Modificarea voinţei autorităţii legiuitoare la un interval de două luni de la momentul la care aceasta a stabilit în legea cadru data pentru acest tip de referendum încalcă chiar principiul separaţiei puterilor în stat şi rolul constituţional al forului legislativ", se menţionează în document.

Şeful statului critică prevederea potrivit căreia "în cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme de interes naţional sau local, după caz, precum şi cu privire la revizuirea Constituţiei sau la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate", susţinând că modul de reglementare este unul deficitar, lipsind norma de claritate şi precizie.

Preşedintele Iohannis susţine şi că prevederile privind termenul de cinci zile stabilit în lege privind aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.

Şeful statului critică şi condiţia ca din birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară să facă parte numai delegaţi ai partidelor politice parlamentare şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului.

"Participarea la constituirea birourilor şi oficiilor electorale prevăzute de Legea nr. 3/2000 nu poate fi realizată în mod diferenţiat, atât timp cât toate partidele politice parlamentare au obţinut mandate de deputaţi sau senatori, fără încălcarea principiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitoare la pluralismul şi definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Prezenţa delegaţilor din toate partidele parlamentare reprezintă o garanţie în plus pentru corecta desfăşurare a referendumului, indiferent de tipul acestuia", se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

În plus, se precizează că această reglementare instituie o condiţie discriminatorie pentru partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu doar într-una dintre Camerele Parlamentului, faţă de partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului, acest criteriu nefiind unul justificat obiectiv şi raţional pentru aplicarea unui tratament juridic diferenţiat.

Autoritatea Electorală Permanentă nu mai verifică din oficiu, în termen de 60 de zile de la data referendumului, în vederea depistării eventualelor voturi multiple.

Posibilitatea Autorităţii Electorale Permanente de a realiza verificarea listelor electorale permanente şi a tabelelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare doar la sesizarea persoanelor interesate, în cel mult 15 zile de la data constatării valabilităţii referendumului naţional şi însoţită de probele pe care se întemeiază, este considerată ca fiind echivalentă cu eliminarea unui standard de integritate în desfăşurarea corectă a unui referendum.

"În condiţiile în care verificarea sesizării de vot multiplu este condiţionată de faptul ca sesizarea persoanelor interesate să fie însoţită de probele pe care se întemeiază, acest mecanism devine unul imposibil de utilizat de către cetăţeni şi este golit de conţinut", se menţionează în sesizare.

Preşedintele Iohannis menţionează că prin înlocuirea sintagmei "numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiţionarea cifrelor de la pct. 5, 6 şi 7" cu sintagma "Pct. 2 >/= Pct. 5 + pct. 6 + pct. 7", numărul participanţilor trebuie să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA", a celor la răspunsul "NU" şi a voturilor nule.

"Instituirea unei asemenea reglementări echivalează cu legiferarea posibilităţii ca numărul participanţilor să fie mai mare decât numărul celor care au exprimat un vot (pozitiv, negativ sau nul), ceea ce contravine chiar principiului statului de drept şi democratic. (...) Prin reglementarea posibilităţii ca, la finalul scrutinului, numărul participanţilor să fie mai mare decât numărul total al voturilor exprimate (pozitive, negative sau nule) se elimină chiar o garanţie a bunei desfăşurări a referendumului, aspect contrar art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, precum şi art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală", se arată în sesizare.

Şeful statului solicită CCR să constate că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei este neconstituţională în ansamblul său. AGERPRES/(AS-autor: Florentina Peia, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)