Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea actului normativ care modifică Legea educaţiei în sensul reducerii numărului de ore, a anunţat, joi, Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Departamentului Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale.

"Preşedintele României va trimite pentru reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011. Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la articolul 1, punctul 4, prin care se realizează reducerea 'din pix' a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial şi liceal începând cu următorul an şcolar. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Această modificare abruptă a Legii educaţiei naţionale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea şcolară, fapt semnalat inclusiv de organizaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor, dascălilor şi părinţilor. Demersul denotă lipsa unei strategii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung în acest sector esenţial pentru viitorul României", a afirmat Deca într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Ea a detaliat câteva dintre efectele "nedorite" ale acestui act normativ.

"Orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat şi profilul de formare, conţinuturile educaţionale, modalităţile de predare-învăţare şi evaluare. Nu există o analiză a modului în care formarea elevilor va fi afectată de aceste schimbări", a arătat consilierul de stat.

Ligia Deca a subliniat că reducerea numărului de ore va însemna cel mai probabil un val de concedieri în sistemul de învăţământ, indicând că ar putea fi vorba de câteva mii de posturi indisponibilizate, potrivit liderilor de sindicat.

"Proiectul de lege modifică articolul 66 din Legea educaţiei naţionale fără să evalueze impactul asupra încadrării cu personal", a spus consilierul de stat.

Deca a precizat şi faptul că legea nu include dispoziţii finale care să clarifice momentul în care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea educaţiei naţionale, adăugând că în absenţa acestora, planurile cadru se vor modifica în anul şcolar următor printr-un proces "făcut în grabă, pe genunchi".

Ea a reamintit că dezvoltarea şi aplicarea noilor planuri cadru este un demers care durează de peste cinci ani şi care este încă în derulare.

Deca a subliniat şi că legea nu cuprinde nici dispoziţii tranzitorii care să clarifice modul în care modificările vor fi implementate.

"Se poate ajunge în situaţia absurdă în care, de exemplu, elevii de gimnaziu vor fi şcolarizaţi după trei planuri cadru - cel iniţial, cel vechi, cel curent aflat în implementare până la nivelul clasei a VI-a şi cel viitor care ar trebui dezvoltat până la începutul anului şcolar 2019-2020, conform legii trimise la promulgare. În lipsa acestor prevederi tranzitorii şi finale, cel mai probabil, vom avea o nouă modificare a manualelor, care ar trebui adaptate viitoarelor planuri cadru. Dat fiind timpul scurt până la care acestea ar trebui refăcute, există riscul ca ele să nu fie finalizate la timp", a adăugat ea.

Consilierul de stat a mai precizat că modificările aduse legii presupun o pregătire a cadrelor didactice pentru implementarea viitoarelor planuri cadru, deşi nu s-a finalizat încă formarea acestora pentru planurile cadru actuale.

"Lipsa unei evaluări a impactului asupra resursei umane arată fără echivoc lipsa viziunii în educaţie, pe care cei care propun legea se pare că o au", a spus Deca.

Ea a concluzionat că modificările la acest act normativ riscă să afecteze calitatea şi coerenţa procesului educaţional.

"Ar fi fost de dorit să existe o dezbatere privind reducerea încărcării orare a programelor şcolare şi o dimensionare a timpului petrecut la şcoală de către elevi în acord cu capacitatea lor, etapele de dezvoltare psiho-emoţională ale acestora, precum şi cu profilul absolventului. O modificare bruscă, nefundamentată riscă să producă efecte dezastruoase pentru întreaga comunitate şcolară", a mai spus Ligia Deca.

Consilierul de stat a afirmat, însă, că celelalte prevederi ale legii sunt de natură să creeze un impact pozitiv, indicând măsurile privind combaterea bullying-ului, precum şi pe cele privind creşterea accesului la educaţie.

"Cu toate acestea, modificarea articolului 66 din Legea educaţiei naţionale face necesară reexaminarea textului de lege", a opinat Ligia Deca, menţionând că orice orice iniţiativă legislativă care are efecte ample asupra sistemului educaţional ar trebui să ia în considerare şi alte procese aflate în derulare, precum reforma curriculară şi proiectul "România Educată".

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, spre reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

"Deşi proiectul de lege cuprinde măsuri foarte bune privind combaterea bullying-ului, precum şi o serie de măsuri menite a creşte accesul la educaţie a unor categorii de copii care nu aveau acces până acum - măsuri de care sistemul educaţional românesc are nevoie -, considerăm că intervenţiile legislative care vizează stabilirea numărului de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ, fiind incomplete în reglementare, prezintă neclarităţi, ceea ce impune reexaminarea de către Parlament a conţinutului normativ al acestora", se arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin, imagine: Marian Vlăduț, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Ioana Matei, editori online: Simona Aruştei, Ada Vîlceanu)

Citiţi şi:

Consilierul de stat Ligia Deca: Discuţia referitoare la rolul inspectoratelor şcolare urmează să aibă loc