Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii.

Legea a fost trimisă la promulgare pe 16 aprilie.

"Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) din Constituţie", se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit lui Iohannis, legea a fost adoptată cu încălcarea limitelor cererii de reexaminare formulate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie.

Preşedintele aminteşte că, pe 29 noiembrie 2017, a formulat cerere de reexaminare a acestui act normativ, supunând atenţiei legislativului necesitatea adoptării acestuia ca lege organică, necorelarea unor dispoziţii, aspecte referitoare la neclaritatea şi lipsa de precizie a unor prevederi.

El menţionează că, până la finalizarea reexaminării în Parlament a legii criticate, Guvernul a emis două ordonanţe de urgenţă ce transpun legislativ o parte din dispoziţiile acesteia - OUG nr. 88/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi, respectiv, OUG nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

"Cu ocazia reexaminării, forul legislativ a operat o serie de modificări în sensul admiterii, în parte, a criticilor cuprinse în cererea de reexaminare, dar a modificat sau eliminat şi un număr de 11 puncte - neindicate prin cererea transmisă de preşedintele României - şi care nu se aflau într-o strânsă legătură cu dispoziţiile pentru care s-a solicitat reexaminarea", arată Iohannis.

El adaugă că, prin jurisprudenţa sa, CCR a statuat că art. 77 alin. (2) din Constituţie implică un dialog constituţional între Preşedinte şi Parlament.

"Acest dialog constituţional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituţii, însă numai în limitele cererii de reexaminare, iar depăşirea acestor limite ar acorda, în cadrul acestei relaţii, un rol preeminent fie Parlamentului, fie preşedintelui României, după caz, întrucât, dacă s-ar redeschide procedura legislativă indiferent de limitele cererii de reexaminare, Parlamentul ar putea adopta o lege cu un conţinut total diferit faţă de cea iniţială, iar preşedintele României nu va mai putea cere reexaminarea acesteia, fiind vorba, în sens strict formal, de aceeaşi lege, ceea ce impune promulgarea acesteia în termen de 10 zile de la comunicarea sa", explică Iohannis amintind de decizia CCR nr. 63/2018.

Şeful statului subliniază că, în aplicarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţională a stabilit că Parlamentul trebuie să se pronunţe strict faţă de problemele ridicate de către preşedinte în cererea de reexaminare.

El menţionează că CCR a precizat că "cererea formulată de preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţie are ca efect reluarea procesului legislativ, cadru în care Parlamentul poate modifica sau completa legea în sensul cerut de preşedinte, poate menţine legea în forma adoptată iniţial sau, dimpotrivă, ţinând seama şi de punctul de vedere al preşedintelui, o poate respinge".

"În ceea ce priveşte legea supusă controlului de constituţionalitate, intervenţiile legislative anterior menţionate, operate dincolo de cele deschise prin cererea de reexaminare, nu au avut în vedere corelări tehnic-legislative impuse de modificarea/completarea textelor supuse reexaminării şi nici nu sunt indisolubil legate de acestea. Aceste intervenţii legislative, ce nu privesc nici direct, nici indirect textele supuse reexaminării, vizează mai degrabă adaptarea conţinutului normativ al legii criticate la dispoziţii din alte acte normative, respectiv OUG nr. 88/2017 şi OUG nr. 8/2018. Acest tip de intervenţie se plasează în afara limitelor reexaminării şi încalcă astfel dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţie întrucât soluţia constituţională pentru situaţia constatării existenţei în acte legislative diferite a unor norme cu un conţinut necorelat nu poate fi aceea a încălcării, a depăşirii cadrului procedural permis", indică preşedintele Iohannis.

Potrivit acestuia, CCR a stabilit că pentru aceste ipoteze legiuitorul, analizând în ce măsură reglementarea în cauză se mai justifică, are deplina libertate de a decide respingerea legii supuse reexaminării. El completează că cele două ordonanţe de urgenţă sunt în procedură parlamentară, iar corelarea necesară a textelor în cauză ar fi trebuit să vizeze cadrul dezbaterii în Parlament al celor două proiecte legislative şi nu utilizarea unei proceduri specializate şi limitate la criticile formulate de preşedintele României.

El susţine totodată că legea conţine prevederi ce contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Astfel, afirmă preşedintele, actul normativ prevede că: "În cazul reorganizării furnizorilor de servicii medicale prin transferul total sau parţial al activităţii medicale către o altă entitate cu personalitate juridică, la cererea entităţii, toate avizele de funcţionare şi acreditările deţinute se preiau de drept de către noua entitate juridică, corespunzător drepturilor şi obligaţiilor aferente activităţii medicale transferate, cu condiţia ca activitatea medicală transferată să nu fie modificată. Autorităţile competente au obligaţia de a preschimba pe numele entităţii noi avizul sau autorizaţia emisă anterior pe numele entităţii reorganizate".

"Norma introdusă vine în contradicţie cu principiul legalităţii reglementat în art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât instituie obligaţia preschimbării actului administrativ pe numele noii entităţi, fără verificarea îndeplinirii vreunor condiţii, având în vedere că actul administrativ individual fusese emis conform legii de o autoritate publică în considerarea unei persoane juridice individualizate. Aceste acte administrative individuale (avize de funcţionare, autorizaţii) sunt emise în regim de putere publică, cu scopul de a da naştere unor raporturi juridice pentru o persoană determinată prin chiar conţinutul actului. Astfel, aceste acte administrative individuale autorizează sau acreditează o entitate juridică determinată ca aceasta şi numai aceasta să desfăşoare o anumită activitate pentru care legea prevede necesitatea obţinerii avizului, respectiv a autorizaţiei, în niciun caz nu autorizează sau acreditează activitatea desfăşurată de orice entitate juridică", se precizează în sesizare.

Conform şefului statului, şi prevederea conform căreia "în cazul reorganizării furnizorilor de servicii medicale prin transferul total sau parţial al activităţii medicale către o altă entitate cu personalitate juridică, la cererea entităţii, contractele de furnizare de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate şi aflate în derulare se preiau de drept de către noua entitate juridică, corespunzător drepturilor şi obligaţiilor aferente activităţii medicale transferate, cu condiţia ca activitatea medicală transferată să nu fie modificată" încalcă legea fundamentală.

"Legea criticată nu precizează dacă entitatea cu personalitate juridică ce solicită preluarea contractelor de furnizare de servicii medicale aflate în derulare este obligată la respectarea aceloraşi condiţii, ceea ce conduce la posibilitatea transferării activităţii medicale de interes public către entităţi private neautorizate în acest sens", spune Iohannis.

Şeful statului argumentează că legea conţine şi prevederi ce contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie.

El arată că legea stabileşte condiţiile în care medicii se vor pensiona, însă prevederile în acest caz instituie un tratament diferenţiat, nejustificat obiectiv şi raţional.

"Prin modificarea introdusă la art. 391 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 se prevede că medicii se vor pensiona la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex. Totodată, prin modificarea introdusă la art. 391 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 se prevede că medicii care au împlinit vârsta de 65 de ani nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al CNAS, al caselor judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricărei alte unităţi sanitare publice. Deşi această interdicţie există şi în prezent, norma este corelată cu actuala prevedere, potrivit căreia vârsta de pensionare este de 65 de ani. Or, noua reglementare cuprinsă la art. 391 alin. (7) nu se mai corelează cu cea de la art. 391 alin. (1), aspect de natură să lipsească norma de claritate şi precizie, contrar exigenţelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Mai mult, dispoziţiile art. 391 alin. (7), astfel cum sunt modificate în legea criticată, nu se corelează nici cu dispoziţiile art. 185 alin. (14) din Legea nr. 95/2006.(...) Aşadar, se instituie un tratament diferenţiat, nejustificat obiectiv şi raţional, între medicii care nu sunt cadre didactice şi persoanele care deţin una dintre calităţile enumerate la art. 185 alin. (14), contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie", spune Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

* CCR: Sesizarea lui Iohannis privind modificarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, pe 23 mai